De ce începe Anul Nou pe 1 ianuarie în majoritatea țărilor de pe planetă. Istoria neștiută

Toată lumea așteaptă cu nerăbdare noaptea dintre ani, iar românii au multe tradiții de Anul Nou. Pe 31 decembrie, copiii obișnuiesc să meargă cu plugușorul, iar pe 1 ianuarie cu sorcova. Dar, de ce începe de fapt Anul Nou pe 1 ianuarie în majoritatea țărilor de pe planetă? Ei bine, răspunsul la această întrebare îl veți afla în rândurile de mai jos.

De ce începe Anul Nou pe 1 ianuarie

Conform istoricilor, cea mai veche sursă care vorbește de sărbătorirea anului nou datează din jurul anului 2000 î. Hr. Se pare că la vremea respectivă noul an era celebrat în luna martie.

În caz că nu știați deja acest lucru, primul calendar roman avea numai zece luni. Noul an a fost sărbătorit la 1 ianuarie pentru prima oară în anul 153 î.Hr., la Roma. De fapt, luna ianuarie nici nu a existat până în jurul anului 700 î.Hr. La vremea respectivă, al doilea rege al Romei, Numa Pontilius, a adăugat lunile ianuarie și februarie.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Anul nou a fost mutat în ianuarie, pentru că acesta era luna în care cei doi consuli noi aleși își începeau mandatul de un an. Cu toate acestea, noua dată nu era întotdeauna marcată, așa că Anul Nou încă mai era sărbătorit pe data de 1 martie. În anul 46 î.Hr., ziua de 1 ianuarie a fost instituită oficial drept începutul Noului An de către împăratul roman Iulius Cezar.

În anul 1582, în calendarul gregorian ziua de 1 ianuarie marca începutul Noului An. Deși mai multe țări catolice au adoptat calendarul gregorian aproape instantaneu, alte țări protestante l-au adoptat gradual. Mai exact, Marea Britanie a adoptat calendarul gregorian abia în anul 1752. Până la vremea respectivă, atât imperiul britanic, cât și coloniile americane încă mai serbau Anul Nou în luna martie, potrivit unica.ro.

Obiceiuri și tradiții de Anul Nou, în lume

Fiecare țară are tradițiile și obiceiurile sale de Anul Nou. În Cehia, oamenii obișnuiesc să mănânce supă de linte, iar slovacii bagă bani sau solzi de pește sub fața de masă. În unele regiuni din America de Sud, oamenii întâmpină anul nou stând pe piciorul drept.

De Anul Nou, elenii obișnuiesc să facă o prăjitură tradițională în care pun bani. Se spune că cel care îi găsește va avea noroc în anul care vine. De fapt, acest obicei a ajuns chiar și în unele zone din țara noastră.

Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri de Anul Nou, acestea reprezentând ultimele secunde ale anului curent. Se spune că astfel vor atrage norocul. În Italia, cina începe cu o farfurie de linte, iar după toastul pentru noul an, cupa se aruncă pe fereastră.

La noi în țară, în prima zi a noului an nu se aruncă nimic din casă, pentru că cei care fac acest lucru își aruncă norocul. Tot pe 1 ianuarie nu se iese din casă, până când o persoană brunetă nu pășește pragul casei respective. În România, oamenii își pun o dorință în noaptea dintre ani, deoarece se spune că aceasta se va împlini. Pe 31 decembrie, copiii merg cu Plugușorul, iar în prima zi din noul an cu Sorcova.