De unde provine de fapt sarea de Himalaya. E chiar din Himalaya?

Mulți oameni folosesc sare de Himalaya, aceasta fiind promovată ca o variantă mai sănătoasă decât sarea obișnuită. Deși mulți ar putea crede că această sare roz provine din Munții Himalaya, realitatea este alta. Haideți să vedem de unde provine de fapt sarea de Himalaya.

De unde provine de fapt sarea de Himalaya

Sarea de Himalaya are un nume ușor înșelător, deoarece nu provine din Munții Himalaya cum ne-am fi așteptat. Sarea de Himalaya se referă de fapt exclusiv la o sare gemă pakistaneză care era sarea de mare cu sute de milioane de ani în urmă. Când o mare care se răspândea peste această regiune s-a uscat, a fost acoperită de schimbări geologice, lăsând depozite masive de sare împrăștiate pe dealuri. Fiind păstrată într-un mediu curat, mulți sunt de părere că sarea de Himalaya a fost protejată de poluarea din zilele noastre.

Numele face să pară că ar putea veni de oriunde din Himalaya, dar în realitate, sarea de Himalaya provine doar din Pakistan. Mai precis, din mina de sare Khewra, din districtul Jhelum, din Punjab. Mina Khewra este cea mai mare mină de sare din Pakistan și a doua ca mărime din lume, ceea ce o face o destinație turistică importantă care atrage peste un sfert de milion de oameni în fiecare an. Exploatarea sării de Himalaya a început prin secolul al XVI-lea, iar anual, din această mină se extrag aproximativ 400.000 de tone de sare.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Povestea sării de Himalaya

Istoria sării de Himalaya începe cu peste 800 de milioane de ani în urmă, când o mare de mică adâncime s-a evaporat, iar straturile de sare au fost acoperite de lavă. Ei bine, această sare a apărut când Alexandru cel Mare a descoperit zăcămintele. Asta se întâmpla în jurul anului 326 î.Hr., pe timpul campaniei sale din India.

De fapt, se spune că nu Alexandru a fost cel care a găsit sarea, ci caii săi. Mai exact, soldații i-au găsit lingând pietrele din zonă, astfel au încercat și ei, descoperind sarea de Himalaya.

Gustul și efectele vindecătoare ale sării au fost foarte apreciate încă de la acea vreme, însă exploatarea la scară largă nu a început până în secolul al XVI-lea. La vremea respectivă, Imperiul Mughal și apoi sikhşii o folosea pentru hrană și comerț. Mineritul era însă periculos, din cauza tunelurilor înguste și a lipsei de apă în interior, astfel că zăcămintele de sare nu au fost niciodată exploatate pe deplin.

Istoria modernă a minei începe în 1872, când britanicii au preluat mina de sare Khewra. Constatând că metodele de producție vechi sunt ineficiente, aceștia au întreprins o revizie completă a minei, au construit depozite, au lărgit drumuri, au extins tunelurile și au mecanizat excavarea sării. În zilele noastre, în Khewra se realizează o operațiune minieră complet modernă. Cu toate acestea, în ciuda tehnicilor miniere mai noi, sarea este încă scoasă din mină în vagoane, folosind aceeași cale mică pe care britanicii au pus-o în secolul al XIX-lea, potrivit loveseasalt.com.