Home » Când, unde, cum » Moștenirea legală: cum se împarte averea în familie după moartea unei rude. Cine are, de fapt, dreptul la bunuri

Moștenirea legală: cum se împarte averea în familie după moartea unei rude. Cine are, de fapt, dreptul la bunuri

Ileana Mladinoiu / 26.09.2022, 14:25
Moștenirea legală: cum se împarte averea în familie după moartea unei rude. Cine are, de fapt, dreptul la bunuri

Moștenirea legală. Tocmai ați aflat de moartea uneia dintre rudele dvs. și vă întrebați dacă aveți statutul de moștenitor în succesiune. Problema eredității nu se pune sau poate că se pune cu greu pentru copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit, fără deosebire de sex şi indiferent dacă sunt din aceeaşi căsătorie sau din căsătorii diferite, care fac parte din clasa I așa cum este stabilit prin lege. De precizat de la început că din această clasă mai fac parte şi copiii adoptaţi, chiar și descendenţii lor cu drepturile pe care le au prin căsătorie, considerate rudenie firească.

Moștenirea legală. Cine are, de fapt, dreptul la bunuri

Ca să aflați cum se împarte averea în familie după moartea unei rude și cine are dreptul la bunuri, trebuie să înțelegeți ce este o succesiune sau moștenire. Conform constituţiei, site-urilor de specialitate, avocaţilor, succesiunea este acea modalitate legală prin care bunurile unei persoane decedate sunt transmise altor persoane aflate in viată și anume moștenitorilor.

Cine sunt moștenitorii legali, care sunt tipurile de moştenire  şi cum se împart bunurile

Moștenirea poate fi legală și testamentară,  putând acționa separat, cât împreună în cadrul aceleiași succesiuni. Mai exact, o parte din avere se poate transmite urmașilor prin moștenire legală și o parte prin moștenire testamentară.

Moştenirea bunurilor în lipsa testamentului

Când pierdeți o persoană dragă, primul lucru de făcut este să vă adresați unui notar, atunci când moștenitorii se înțeleg asupra împărțirii bunurilor. În caz contrar, puteți apela la instanțele de judecată.

Rolul lui va fi acela de a vă explica ce pași trebuie să faceți pentru soluţionarea problemei. Mai întâi, notarul trebuie să întocmească un act de notorietate, stabilind bunurile ce urmează să fie împărțite/masa partajabilă. Apoi, se vor enumera succesorii care au calitatea de moștenitor al succesiunii, calitate determinată de lege, iar, dacă există testament, de ultimele dorințe ale defunctului prezente în dispozițiile testamentare. Pasul următor înseamnă stabilirea cotei pe care o are fiecare moștenitor din masa partajabilă.

Identitatea și ordinea de prioritate a moștenitorilor se numește devoluție legală. Aceasta este analizată sub toate formele, plecând de la elementele privind deschiderea moștenirii, condițiile generale ale dreptului de a moșteni şi principiile generale ale devoluțiunii legale. Continuă cu analiza detaliată a drepturilor succesorale ale rudelor defunctului, soțului supravietuitor, limitelor de dispoziție asupra moștenirii etc.

Care este ordinea în care moștenitorii vor beneficia de bunurile rudei decedate

  • Copiii și descendenții lor, fără niciun fel de distincție între ei;
  • Părinții, frații și descendenții acestora din urmă;
  • Strămoși, alții decât părinții;
  • Colaterali, alții decât frații și surorile și descendenții acestora.

Astfel, moștenitorii cei mai apropiați din punct de vedere al gradului de rudenie îi exclud pe ceilalți. Totuși, în cazul decesului unui moștenitor, regula reprezentării moștenirii permite descendenților săi să-i ia locul în avere și să-și încaseze partea din moștenire, dacă nu renunță la aceasta.

Soțul ocupă și el un loc aparte în ordinea succesiunii. El moștenește în toate cazurile și are prioritate față de moștenitorii ordinului al treilea și al patrulea. Cu toate acestea, el trebuie să împartă averea cu moștenitorii primului și al doilea ordin, și anume copiii, părinții sau frații și surorile defunctului.

Soțului supraviețuitor i se acordă și un drept la locuința care a fost ocupată ca reședință principală. El are, pe de o parte, un drept de folosire gratuită a acestei locuințe și a bunurilor, probleme ce ar trebui rezolvate cu ajutorul unui notar. Cota din avere a soțului supraviețuitor este determinată de prezența altor moștenitori în ziua morții, precum cei ai copiilor defunctului.

Cum se defineşte regimul matrimonial al soților

Soțul supraviețuitor este cel care a avut o relație conjugală cu defunctul. Soţii divorţaţi nu au drept la averea defunctului şi nici concubinul, decât dacă s-a întocmit un testament care îi desemnează ca moștenitori. Cu alte cuvinte, donația le era destinată.

Cine sunt moștenitorii dacă există un testament

Se disting două situații: Defunctul avea testament înregistrat în prezența notarului, iar consultarea dosarului central al dispozițiilor de ultimă voință de către notar la deschiderea succesiunii va face posibilă stabilirea prezenței unui testament. Defunctul a lăsat instrucțiuni în obiectele personale, scrise de el însuși, fie le-a încredințat unui executor pentru ca acesta să le poată preda notarului la moartea sa. Acesta din urmă va trebui să deschidă și acest testament.

Testamentul este un document care vă permite să vă pregătiți succesiunea și să vă organizați repartizarea proprietății. Dacă defunctul a întocmit testament, el poate desemna persoanele pe care dorește să le vadă moștenind din averea sa. Ultimele dorințe ale defunctului nu pot contraveni dispozițiilor legale de ordine publică. De exemplu, legea interzice excluderea anumitor moștenitori de la succesiune, în special a moștenitorilor legali .

Moștenitorii legali sunt copiii și descendenții acestora, în caz de reprezentare, sau chiar soțul supraviețuitor, atunci când defunctul nu are copii. În schimb, legea nu acordă o cotă rezervată ascendenților. Dacă nu există nici descendent, nici soț supraviețuitor, atunci nu va trebui respectată nicio rezervă ereditară.

Ce este cota-parte încasată de moștenitorii legali

Este rezerva ereditară: constituie o fracțiune din averea defunctului ireductibil care revine automat moștenitorilor legali, spre deosebire de partea disponibilă. Decedatul poate dispune liber de această porțiune disponibilă. Aceasta înseamnă că el poate, prin testament, lăsa moștenire toate sau parțial bunurile care constituie partea disponibilă fie unui moștenitor al succesiunii, fie unui terț al succesiunii.

Dacă există suspiciuni că testamentul nu a fost întocmit în conformitate cu dispozițiile legale, iar unul dintre moștenitori nu este de acord cu acesta se poate cere și revocarea lui în instanță.

Care sunt persoanele nedemne de a moşteni pe cineva potrivit Codului Civil

  • Persoane nedemne de drept. Constatarea se poate face oricând de către instanța judecătorească sau notarul public;
  • Persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;

Persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil-moștenitor care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului;

Persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;

Persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;

Persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.

Legea stabilește şi faptul că persoana nedemnă nu are posibilitatea de a moșteni nici legal, nici prin testament persoana în raport cu care se stabilește nedemnitatea succesorală.

Un testament ca sa fie legal trebuie să fie testament olograf ori testament notarial. Cel notarial este mult mai sigur, deoarece autenticitatea lui este validată în prezenţa unui notar şi a nici mai mult nici mai puțin de doi martori. În plus, actul se păstrează în arhiva notarială, iar notarul trebuie să se asigură ca testatorul se află în deplinătatea facultăților mintale în  momentul în care scrie şi semnează testamentul.

Se poate întâmpla să existe mai multe testamente. Atunci se va lua in considerare ultimul dintre acestea, chiar dacă acesta nu a fost întocmit în prezenţa unui notar.