Legea moștenirii 2022. Ce spune legea despre împărțirea averii, cum se împart bunurile în familie, ce cote le revin rudelor

După cum stabilește legea, atunci când o persoane trece în neființă, bunurile acesteia se împart la succesori. Cu toate acestea, de multe ori rudele ajung să se certe din cauza moștenirii. Află în continuare ce stabilește legea moștenirii despre împărțirea averii, cum se împart de fapt bunurile în familie și ce cote le revin rudelor.

Legea moștenirii 2022. Ce spune legea despre împărțirea averii

Pentru a preveni unele conflicte între succesori, legea moștenirilor reglementează fiecare aspect în ceea ce privește cota parte a acestora. Înainte de toate, pentru a avea parte de moștenirea respectivă, trebuie să știi exact dacă ai dreptul la aceasta, adică persoana respectivă trebuie să fi menționat în testament acest aspect.

Este important de menționat faptul că moștenirea poate fi de două feluri, conform Codului Civil. Mai exact, este vorba despre una legală prin care se acordă anumite drepturi rudelor și soțului, iar alta testamentară în care este redată dorința defunctului care a lăsat moștenirea, potrivit playtech.ro.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Care sunt persoanele ce nu pot moșteni pe cineva

Tot Codul Civil ne arată că, în momentul deschiderii moștenirii, adică momentul în care persoana care lasă moștenirea a decedat, cel în viață are posibilitatea de a moșteni ruda sau persoana care l-a menționat în testament. Categoriile de persoane care nu sunt demne de a moșteni pe cel care lasă moștenirea sunt următoarele:

• sunt nedemne de drept – poate fi constatată oricând de către instanța judecătorească sau notarul public;
• persoana condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea;
• persoana condamnată penal pentru săvârșirea, înainte de deschiderea moștenirii, a unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe un alt succesibil (moștenitor) care, dacă moștenirea ar fi fost deschisă la data săvârșirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocația la moștenire a făptuitorului;
• pot fi declarate nedemne de a moșteni, în termen de un an de la data deschiderii moștenirii (nedemnitatea judiciară);
• persoana condamnată penal pentru săvârșirea, cu intenție, împotriva celui care lasă moștenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
• persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
• persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.

Cum se împart bunurile în familie

După cum bine știm, moștenirea legală oferă drepturi soțului, copiilor și altor rude ale celui decedat. Însă, succesiunea se va acorda în funcție o ierarhie, deoarece nu toți au dreptul în mod egal la moștenire. Mai precis, conform Codului Civil, există patru categorii (clase) de moștenitori legali, iar aceștia au dreptul la moștenire, în ordinea de mai jos:

• clasa I: descendenții (copiii și copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie);
• clasa a II-a: ascendenţii privilegiaţi (părinții) şi colateralii privilegiaţi (frații și surorile, copiii acestora și nepoții de frate/soră);
• clasa a III-a: ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii etc.);
• clasa a IV-a: colateralii ordinari (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului).

În concluzie, persoanele aflate în clasa a IV-a de succesori vor primi ceva din moștenirea lăsată de defunct doar dacă persoanele din clasele superioare nu există sau nu sunt interesate de moștenirea respectivă. Totodată, Codul Civil stabilește că rudele de gradul cel mai apropiat vor împărți moștenirea în mod egal.

Legea moștenirii 2022. Ce cote le revin rudelor

Pentru a afla exact ce cote le revine fiecărei clase dintre cele menționate, trebuie stabilite drepturile cuvenite soțului supraviețuitor. Conform cu prevederile actului normativ, „soțul supraviețuitor este chemat la moștenire în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali”. Așadar, Codul Civil stabilește cota soțului supraviețuitor, în funcție de concursul fiecărei clase succesorale, în felul următor:

• un sfert din moștenire, dacă în concurs intră descendenții defunctului (copiii);
• o treime din moștenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi (unul sau ambii părinți), cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului (frați, surori sau copiii lor);
• o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
• trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari (bunici), fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Este important de menționat și faptul că, în cazul în care soții respectivi nu au avut descendenți, iar părinții defunctului sunt de asemenea decedați, soțul supraviețuitor nu poate moșteni totul, dacă cel care a lăsat moștenirea nu a menționat acest lucru în testament. Cu toate acestea, moștenitorii rezervatari au dreptul de a primi obligatoriu cel puțin jumătate din cota succesorală, iar aceștia sunt: soțul supraviețuitor, descendenții (copii și nepoți), ascendenții privilegiați (părinții, însă nu și frații).