Home » Life & Style » Ce se dă de pomană de Rusalii. Obiceiul care se respectă pentru sufletele celor decedați

Ce se dă de pomană de Rusalii. Obiceiul care se respectă pentru sufletele celor decedați

Ileana Mladinoiu / 11.06.2022, 12:01
Ce se dă de pomană de Rusalii. Obiceiul care se respectă pentru sufletele celor decedați

Rusaliile este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinismului. Strâns legată de Paște și de Înălțare, se naște dintr-o minune și marchează nașterea Bisericii. Rusaliile își au originea în sărbătoarea evreiască Shavuot, care este, de asemenea, sărbătorită la cincizeci de zile după Paște (Pesach). De fapt, evenimentul Cincizecimii vine la zece zile după Înălțarea lui Hristos, după ce Iisus le-a promis ucenicilor Săi că „vor primi putere, aceea a Duhului Sfânt care va veni peste voi. Atunci îmi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea și Samaria și până la marginile pământului”.

Ce se dă de pomană de Rusalii. Tradiții și obiceiuri

Sfânta Scriptură ne amintește că în acea zi, la cincizeci de zile după Paști, apostolii sunt adunați în Cenacol în jurul Maicii Domnului, peste care coboară limbi de foc. Astfel, toți au fost umpluți de Duhul Sfânt, au început să vorbească în alte limbi și fiecare a vorbit după darul Duhului.

Ce sărbătorim în realitate de Rusalii. Rusaliile sunt ființe fantastice, malefice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii, a 25-a zi după Paști, provocând mult rău oamenilor. Ori îi pocesc, îi schimonosesc ori îi înnebunesc pe toți cei care nu le respectă zilele.

Odată ce au primit Duhul Sfânt, apostolii au o misiune nouă. Vor depune mărturie despre viața și învățătura lui Iisus. Ei sunt cei care pot răspândi vestea bună în Ierusalim, în toată Iudeea și Samaria și până la marginile pământului. La scurt timp după ce au primit Duhul Sfânt și au început să ducă solia lui Hristos, apostolii îi boteză pe primii creștini. Prin botez, ei primesc darul Duhului. Peste 3000 de oameni au fost botezați atunci.

În felul acesta, Rusaliile celebrează începutul Bisericii, întemeierea ei și apariția primelor comunități creștine. Tot ea inaugurează și Taina Confirmării, unde cel botezat își reînnoiește inima credinței și este invitat să devină la rându-i un martor al lui Hristos. Etimologic, Rusaliile provine din grecescul pentêkostê care înseamnă „cincizecimea”.

Sărbătoarea Rusalii diferă în funcție de fiecare regiune a țării. În Moldova și Transilvania creștinii o sărbătoresc 3 zile, în Muntenia și Oltenia, se desfășoară timp de 7 zile, iar în Banat 8 zile.

Tradiția românească vorbește despre faptul că cel care nu va respecta această sărbătoare va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice provocatoare de boala denumită popular „luat din Rusalii”.

Există la sate o tradiție potrivit căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc cu scopul de a fi sfințite. Cu ele se vor împodobi casele și icoanele, fiindcă au puterea de a alunga spiritele rele.

Pe lângă tei și nuc, credincioșii în unele zone ale țării, folosesc leuștean, usturoi și pelin. Purtarea în sân sau în buzunare a acestor buruieni de către credincioși
este un alt obicei. Aceștia îl practică pentru a nu fi „luați din Rusalii” sau pociți de către Ielele nemiloase.

Ce se dă de pomană de Rusalii pentru sufletele celor decedați

De Rusalii se obișnuiește să se dea vase de lut sau de porțelan, câni, strachini, cofe, împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă. Însă, ritualul de pomenire are loc în cimitire, acolo unde mormintele sunt curățate și împodobite din timp, în timp ce lumânările ard pe toată perioada în care se derulează ceremonialul de pomenire.

La porțile cimitirelor, sunt întinse mese cu colaci și sticle cu vin împodobite cu verdeață și flori. Slujbele de pomenire sunt oficiate de preotul satului, urmând ca acesta să parcurgă întregul cimitir, ca să sfințească fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, sătenii își dăruiesc unii altora ofrandele sfințite de către preot sau le impart săracilor.

Obiceiuri întâlnite mai ales în satele și orașele mai mici

Dansul Călușarilor

Întâlnit îndeosebi în Oltenia ca un joc tămăduitor, ce aduce sănătate și noroc. Călușarii, în grupuri de câte 7-8 încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice.

Sunt întâmpinați cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și cu bani.

Împănatul boului

Este un obicei din Ardeal, de fapt, o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului. Personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Datoria preotului este de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților.

Boul va fi eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce
urmează.

Udatul nevestelor

Tot un obicei din Ardeal, dar practicat după Rusalii, pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului este udatul/stropitul cu apă.

Se tot pune întrebarea dacă Rusaliile sunt o sărbătoare legală. Credem că întrebarea se referă mai degrabă la ziua de luni. Este într-adevăr una dintre cele unsprezece sărbători legale recunoscute de lege.