Martie – scurt istoric despre cea de-a treia lună din an. Semnificație denumire, evenimente, tradiții și obiceiuri

Martie este a treia lună a anului, atât în ​​calendarul iulian cât și în cel gregorian. Este a doua din cele șapte luni care are o durată de 31 de zile. În emisfera nordică, începutul meteorologic al primăverii are loc în prima zi a lunii martie. Echinocțiul de pe 20 sau 21 martie marchează începutul astronomic al primăverii în emisfera nordică și începutul toamnei în emisfera sudică. De unde vine numele, ce semnifică și ce tradiții sunt?

Etimologia cuvântului martie

Numele lunii martie (latină – Martius) vine de la zeul Marte, zeul războiului din mitologia romană, și era considerată o lună favorabilă începerii războiului. Sub conducerea împăratului Romulus al Romei, anul începea cu această lună. Dar în anul 45 î.Hr., Gaius Iulius Caesar a introdus Calendarul Iulian, iar de atunci, anul a început pe 1 ianuarie.

În finlandeză, luna se numește maaliskuu, despre care se crede că provine din maallinen kuu. Aceasta din urmă înseamnă lună pământească și se poate referi la prima apariție a „pământului” de sub zăpada iernii. În ucraineană, luna martie se numeşte berezenʹ şi se traduce în mesteacăn.

Știri din lume

BOMBĂ! A apărut femeia cu care Traian Băsescu a avut o relație de DRAGOSTE

Știri din lume

Andra, apariție BOMBĂ de Paște. Și-a lăsat fanii cu gura căscată

În România, luna martie, popular, se numește Mărțișor. În luna martie încep aratul și semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se retează fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară.

Evenimentele din luna martie, la români

Martie începe cu aceeași zi a săptămânii ca și Februarie, cu excepția anilor bisecți, și ca Noiembrie în fiecare an. Echinocțiul de primăvară în emisfera nordică, respectiv echinocțiul de toamnă în emisfera sudică, (data când ziua este egală cu noaptea), este o dată care variază de la 19 martie la 21 martie.

Din punct de vedere istoric şi cultural, luna martie, pentru noi, românii, a marcat diverse evenimente.

• La 9 martie 1866, Mihai Eminescu debutează în revista “Familia”, cu poezia “De-aş avea”.
• La1 martie 1867, apare la Iaşi primul număr al revistei junimiste “Convorbiri literare”.
• La 14 martie 1881 este promulgat documentul prin care România devine Regat.
• La 18 martie 1906, Traian Vuia efectuează primul zbor autopropulsat din istorie, cu un aparat mai greu decât aerul.
• La 27 martie 1918, Sfatul ţării decide Unirea Basarabiei cu România.
• La 30 martie 1946, se înfiinţează Opera de Stat din Timişoara.
• La 31 martie 1933, s-a născut poetul Nichita Stănescu.
• Extern: 21-27 martie – Săptămâna de solidaritate cu popoarele în lupta contra rasismului și discriminării rasiale (ONU)

Tradiții și obiceiuri la români, în luna martie

O veche tradiţie precreştină asocia fiecărei luni a anului o floare, în mod simbolic. Pentru luna martie, floarea simbolică era narcisa. Culoarea galbenă însemna renaşterea naturii şi ieşirea din amorţeală a oamenilor şi animalelor.

Luna martie aducea tradiții în mediul rural. Fetele obișnuiau să-şi pună la gât un bănuţ de aur, legat cu fir alb-rosu, ca de mărţişor, pentru a fi sănătoase şi frumoase tot anul.

Mărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Sărbătoarea Mărţişorului se poate întâlni şi în zona Balcanilor la Aromâni și Megleno-Români, precum și la Bulgari care o numesc Martenița.