Omul de știință cu două fețe. A salvat omenirea, deși a dorit să o distrugă

Capacitatea de producție agricolă a planetei era, la sfârșitul secolului al XIX-lea, insuficientă pentru a alimenta populația umană aflată în continuă creștere. Pericolul foametei mondiale a fost una dintre provocările cu care s-au confruntat guvernele europene din acea perioadă.

Omul de știință cu două fețe. El a salvat omenirea, cu toate că a dorit să o distrugă

Să ne amintim, totuși, că englezul Thomas Robert Malthus prezisese cu un secol mai devreme un viitor sumbru pentru ființele umane, dacă populația lumii ar crește mai repede decât producția de alimente. Omenirea nu va avea nicio alternativă, iar foametea ori războiul sunt singurele capabile să restabilească echilibrul.

În anul 1898, subiectul a devenit o preocupare majoră a oamenilor de știință după intervenția lui Sir William Crookes, descoperitor de taliu și inventator al unui celebru radiometru. În calitate de președinte al Asociației Britanice pentru Avansarea Științei, el anunța dezastrul alimentar pentru deceniile viitoare.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Fritz Haber a salvat omenirea, deși a vrut să distrugă

Numai că un chimist german, Fritz Haber, va evita această catastrofă prin sintetizarea amoniacului din azot în aer, făcând posibilă producția masivă de îngrășăminte artificiale. Paradoxal, omul de știință care a salvat, estimativ, 3,5 miliarde de oameni este totodată unul dintre cei mai groaznici criminali de război și creatorul gazelor de război.

Descoperirea chimistului neamț este considerată una dintre cele mai importante pentru omenire. Fundația Nobel s-a grăbit să-i acorde în 1918 Premiul Nobel pentru chimie, deși multe țări vor boicota această ceremonie.

În timpul Primului Război Mondial, Fritz Haber a dezvoltat primele arme pe bază de clor, ce au devenit devastatoare în tranșee. Este și cel care a supravegheat pe 22 aprilie 1915 prima utilizare a gazului în bătălia de la Ypres, provocând 6.000 de decese.

Grație acestui succes, Haber urma să conducă atunci cel mai important centru de cercetare din Germania și, probabil, din lume. Folosind pretextul combaterii dăunătorilor silozului (șobolani și insecte), continuă să producă în secret gaz otrăvitor pentru a preveni depășirea Germaniei în această zonă de către celelalte puteri. Atunci echipa lui a dezvoltat mortalul Zyklon B, folosit mult timp după moartea sa în lagărele de exterminare naziste din al Doilea Război Mondial.

Fritz Haber a salvat omenirea de foamete

Dar, în 1933, pentru a „arianiza” administrația, Hitler a cerut demisia evreilor. La început, Haber a fost scutit de o așa măsură, însă a trebuit să-și concedieze subordonații evrei. A refuzat și a demisionat din funcția deținută. A murit câteva luni mai târziu, pe 29 ianuarie 1934.

Fritz Haber rămâne în istoria științei unul dintre geniile paradoxale. Bruce Benamran pe canalul propriu youtube E penser, ce a avut un succes răsunător, rezumă viața și opera omului de știință prin formula: “Salvează omenirea căutând să o distrugă”, adăugând că: “Acest om este dovada vie că atunci când vine vorba de știință, moralitatea este uneori o noțiune îndepărtată”.

Făcând acest lucru pentru Germania, Fritz Haber a salvat omenirea de o foamete uriașă, dar care a luat cu sine mai mult de un miliard de vieți omenești, potrivit unor oameni de știință.

În zilele noastre, se estimează că aproximativ 2 miliarde de oameni trăiesc datorită descoperirii lui Fritz Haber care face posibilă crearea îngrășămintelor pe bază de azot.