Home » Life & Style » Povestea Babei Dochia și tradiția celor 9 cojoace. Când și cum se aleg Babele

Povestea Babei Dochia și tradiția celor 9 cojoace. Când și cum se aleg Babele

Voicu Costin / 01.03.2022, 13:24
Povestea Babei Dochia și tradiția celor 9 cojoace. Când și cum se aleg Babele

Baba Dochia este un personaj celebru în folclorul românesc. Legendă, mitologie sau tradiţie, Dochia a lăsat obiceiuri de primăvară pe care românii le respectă şi astăzi. Cum a luat nașterea povestea bătrânei, cine a fost de fapt și ce legătură are cu alesul Babelor în această perioada? Care este tradiția celor 9 cojoace?

Cine a fost Baba Dochia?

Baba Dochia este unul dintre cele mai importante personaje din mitologia românească. Unele teorii susțin că numele ar fi legat de Sfânta Martiră Evdokia sărbătorită în calendarul de stil vechi pe 1 martie. Diferite legende o înfățișează pe Baba Dochia în diferite ipostaze.

Una dintre ele o surprinde în timpul dacilor și a romanilor, iar cealaltă face legătură cu perioada actuală făcându-se o punte între Dragobete și Mărțișor.

Baba Dochia și regele Traian

Personajul Dochiei este asociat cu legenda Traian și Dochia, culeasă de Gheorghe Asachi. Despre Traian și Dochia celebrul critic literar George Călinescu spunea că este „rezultatul unei întregi experiențe de viață a poporului român”.

Legenda spune că Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal. Traian, cuceritorul Daciei se îndrăgostește de Dochia. Această refuză să i se alăture și se refugiază împreună cu „al ei popor” pe muntele considerat sacru de către daci, Ceahlău. Dându-și seama că nu poate scăpa de patima lui Traian, îi cere ajutor zeului suprem Zamolxes, care o transformă împreună cu turma sa în stâncă.

Baba Dochia și Mărțișorul

O altă variantă povestește despre Baba Dochia că a avut un fiu, pe numele său Dragobete, care s-a căsătorit împotriva dorinței ei. Pentru a-și necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră și a trimis-o la râu să-l spele, spunându-i să nu se întoarcă până când lâna nu devine albă.

Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră. De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă la soțul iubit, a început să plângă. Impresionat de durerea fetei, Iisus Hristos i-a apărut în cale și i-a dat o floare roșie, spunându-i să spele lâna cu ea. Mulțumindu-I, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna și a constatat cu uimire că lâna s-a albit.

Fericită că a reușit să ducă la bun sfârșit această sarcină grea, fata se întoarce acasă. Auzind povestea fetei, Baba Dochia se înfurie crezând că este primăvară, deoarece Mărțișor îi oferise o floare fetei.

Pornește îmbrăcată în nouă cojoace (unele variante povestesc de 12) în căutarea primăverii. Pe parcursul călătoriei, soarele puternic o face să își scoată rând pe rând, cele nouă cojoace pe care le purta, până rămâne fără nici unul. Vremea se schimbă brusc și Baba Dochia îngheață.

Folclorul popular românesc asociază cele nouă zile de pe 1 Martie până pe 9 Martie cu povestea Babei Dochia, de aici și explicația pentru mitul Babelor.

Mitul babelor

Întâlnite adesea în folclorul românesc, babele sunt acele femei înţelepte, care au o legătură strânsă cu divinitatea. De multe ori, ele erau ursitoare, moaşe şi cele care aveau câte un leac pentru orice boală.

Zilele Babelor sunt primele nouă zile ale lunii martie, zilele cele mai schimbătoare, capricioase, asemenea unor femei. Tradiţia a rămas ca pe 1 martie, fetele şi femeile „îşi pun o babă”, aşa vor afla cum vor fi tot anul: frumoase sau urâte, vesele sau supărate, în funcţie de vremea din ziua aleasă.

Se poate alege pur și simplu o zi sau se poate stabili baba în funcție de data nașterii. Dacă data nașterii nu se regăsește însă în intervalul 1-9, atunci cifrele se adună, iar rezultatul reprezintă baba persoanei respective.