Home » Știri » Știri sociale » 7 curiozități mai puțin știute despre Marea Neagră

7 curiozități mai puțin știute despre Marea Neagră

Pană Emanuela / 31.07.2021, 08:43
7 curiozități mai puțin știute despre Marea Neagră

De-a lungul anilor, Marea Neagră a generat mai multe legende și pseudo-legende. Unii spun că numele mării se trage de la faptul că apele acesteia ar fi fost bântuite multă vreme de furtuni groaznice, în timp ce alții cred că Marea Neagră poartă această denumire întrucât ar fi luat cele mai multe vieți umane în perioada Evului Mediu, dar și în antichitate. Află, în continuare, de ce se numește, de fapt, marea „Neagră“, precum și alte lucruri mai puțin știute despre ea.

Marea Neagră. Știai că…?

Dacă biologul Grigore Antipa spunea despre Marea Neagră că este unică, poetul Ovidiu (Publius Ovidius Naso) nu ezita să vorbească despre frumusețea acesteia în operele sale („Scrisori de la Pontus Euxinus (Marea Neagră)“ sau „Ponticele“), iar Mihai Eminescu pur și simplu o adora, cu siguranță încă există persoane fascinate de Marea Neagră, care nu contenește să-i surprindă.

În timp ce unii preferă informațiile concrete și descoperirile științifice, alții adoră legendele urbane de aproximativ un secol și numeroasele povești despre Marea Neagră, nu tocmai adevărate. În continuare, vă vom prezenta o scurtă serie de curiozități, pe care mulți nu le știu despre Marea Neagră.

1. De la ce vine, de fapt, denumirea de marea „Neagră“?

După cum aminteam și mai sus, circulă numeroase legende cu privire la originea numelui pe care marea cea izolată l-a căpătat în secolul XV. O explicație mai logică ar fi, însă, cea legată strict de poziționarea geografică a apei.

De-a lungul anilor, marea a fost curtată de greci, mai apoi de romani, care au numit-o „Pontus Euxinus“, după care de turci, care i-au spus simplu „Karadeniz“, care, în traducere, înseamnă „marea întunecată, de miazănoapte“, întrucât se afla la nord de Imperiul Otoman. În antitezăl, Mării Mediterane i-au spus „Akdeniz“, care se traduce prin „marea albă, luminoasă“, pentru că se afla la sud.

2. Este formată din două mări suprapuse, una vie și una moartă

Când spunem că Marea Neagră este formată din două mări suprapuse ne referim la faptul că un strat de apă are oxigen, iar celălalt nu. Una dintre cele mai importante particularități ale acestei mări este reprezentată de conținutul mare de hidrogen sulfurat care se găsește în straturile de adâncime. Din cauza prezenței acestui gaz toxic, 85 – 90% din volumul apelor acesteia și aproximativ 65% din suprafața sa totală sunt lipsite de viață.

3. Potopul a crescut salinitatea mării

Apa Mării Negre are o salinitate relativ scăzută, cu precădere în straturile superioare, de 17 la mie. Totuși, la origini, această mare avea un nivel de salinitate și mai scăzut decât în prezent. Atunci când limba de pământ care despărțea marea de oceanul planetar a fost ruptă de furia apelor, formându-se strâmtorile Bosfor și Dardanele, apa foarte sărată din vechea mare Tetis a pătruns în apele Mării Negre, alături de multe specii noi.

Citește și: Râul subacvatic din Marea Neagră. Descoperirea impresionantă, făcută de oamenii de știință

Ce secrete ascunde Marea Neagră

Lista misterelor legate de Marea Neagră este lungă și nu pretindem că o acoperim pe toată, însă am ales să împărtășim cu tine 7 curiozități mai puțin știute despre această mare, pe care merită să le povestești mai departe.

Top 7 lucruri mai puțin știute despre Marea Neagră
Top 7 lucruri mai puțin știute despre Marea Neagră

4. Muzeul cu artefacte din adâncuri 

Întrucât la adâncimi mai mari de 200 de metri nu există oxigen, fundul Mării Negre este considerat un loc de fosilizare extrem de interesant. S-a constatat că toate epavele care au ajuns acolo de-a lungul timpului au fost perfect conservate.

5. Marea Neagră are rechini!

Cunoscut sub denumirea populară de „câine de mare“, răpitorul care se găsește în apele Mării Negre măsoară aproximativ un metru.

Este foarte rar şi foarte sperios. Din aceeaşi familie ar mai fi pisica de mare şi vulpea de mare, întâlnite mai frecvent“, declara biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

6. Este fertilă pentru alge 

Te-ai întrebat vreodată de ce pe litoralul românesc se găsesc mai multe alge decât pe țărmul vecinilor bulhari? Explicația ar fi că litoralul nostru se află în apropierea gurii de vărsare a Dunării în mare, fluviu care conține nutrienții de care algele au nevoie pentru a se hrăni.

În plus, Capul Kaliakra, din Bulgaria, funcţionează ca o barieră în calea apelor Dunării, iar maricultura din zonă favorizează dezvoltarea algelor perene“, spune biologul.

Mai mult, scoicile filtrează apa, care este mult mai curată în Bulgaria.

7. Există amenințarea unui tsunami!

Un astfel de fenomen s-a produs în anul 1901, în zona Mangalia, iar pericolul formării de valuri uriașe în Marea Neagră încă există.

Cutremurul a fost în martie 1901 în zona Şabla, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi a produs valuri tsunami în zona Mangalia. Un astfel de cutremur mai poate avea loc peste 400-500 de ani“, a declarat prof. Gheorghe Mărmureanu, director onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, potrivit adevărul.ro.

Știai că…?

Pe data de 31 octombrie este sărbătorită la nivel internațional Ziua Mării Negre?