Cine a construit Mănăstirea Voroneț, supranumită Capela Sixtină a Estului. Străinii au fost cuceriți de frumusețea acestui loc

Astăzi se împlinesc 534 de ani de când a început construirea bisericii „Sfântul Gheorghe” de la Voroneț. Aceasta este recunoscută la nivel mondial, mai ales pentru picturile sale deosebite, fiind unul dintre cele mai frumoase lăcașe de cult din România. Supranumită „Capela Sixtină a Estului”, Mănăstirea Voroneț a fost ridicată în aproape patru luni de zile, un timp record pentru secolul al XV-lea.

Cine a construit Mănăstirea Voroneț, supranumită Capela Sixtină a Estului

La data de 26 mai 1488, începea construirea uneia dintre cele mai frumoase mănăstiri din România și una dintre ctitoriile voievodului Ștefan cel Mare. Considerată o perlă a Moldovei, Mănăstirea Voroneț atrage mii de turiști anual, care vin să vadă minunatele sale picturi. Tocmai de aceea, complexul monahal din Bucovina a fost numit și „Capela Sixtină a Estului”.

Situată în localitatea Voroneț, mănăstirea este una dintre una dintre cele mai valoroase ctitorii a voievodului Ștefan cel Mare și a fost ridicată pe locul unei biserici de lemn. Domnitorul Moldovei a poruncit construirea Mănăstirii Voroneț pentru a-i mulțumi pustnicului Daniil Sihastru.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Se spune că după ce oastea lui Ștefan cel Mare a fost înfrântă la Războieni, voievodul a mers la Daniil Sihastru să îi ceară sfatul. Atunci, pustnicul l-a sfătuit să continue lupta cu turcii, spunându-i că va ieși biruitor, fapt care s-a și întâmplat. Așadar, în cinstea acelei victorii, Ștefan cel Mare a decis să se construiască Mănăstirea Voroneț.

Ridicată în aproape 4 luni de zile

Interesant este faptul că biserica a fost ridicată în doar trei luni și trei săptămâni, un timp record pentru acele vremuri. Mănăstirea Voroneț a fost ridicată cu ajutorul oștenilor. Atât în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, cât și după această perioadă, lăcașul de cult a devenit un important centru de credință și cultură din Moldova medievală. Conform legendei, Ștefan cel Mare a ridicat Mănăstirea Voroneț între 26 mai și 14 septembrie 1488.

Alături de alte biserici pictate din nordul țării, Mănăstirea Voroneț a intrat pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Cea mai mare parte din pictura interioară datează încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Printre picturile celebre de interior se numără și Cina cea de Taină, Spălarea picioarelor, Împărtășirea Apostolilor, Ciclul patimilor, dar și tabloul voievodului Stefan cel Mare, ctitorul acesteia.

Este una dintre bisericile care, de-a lungul timpului, au suferit cele mai puține modificări. Totuși, în anul 1547, Petru Rareș, vărul lui Ștefan cel Mare, a construit pridvorul închis de la vest. Pe peretele acestuia este pictată celebra reprezentare a Judecății de Apoi.

Desființată la sfârșitul secolului al XVIII-lea

În anul 1785, mănăstirea de la Voroneț s-a numărat printre cele 23 de mănăstiri desființate, după ce partea de nord a Moldovei a fost anexată de către Imperiul Habsburgic. Astfel, monahii au fost obligați să își părăsească lăcașurile, iar chiliile lor au ajuns cu timpul ruine.

În anii următori, foștii lucrători de pe meleagurile mănăstirii au format satul Voroneț, iar în biserică se țineau slujbele pentru acești credincioși. Mulți ani mai târziu, în 1918, biserica fostei mănăstiri a fost declarată monument istoric al României.