Decizie în cazul Alinei Bica, luată de Baroul Dolj

Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, nu mai are dreptul de a profesa ca avocat, potrivit unei decizii luate de către Baroul Dolj. Decizia a fost luată joi, ca urmare a condamnării sale la patru ani de închisoare, informează news.ro.

Direcţiea de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a băgat pe ordinea de zi a Consiliului decizia în cazul Alinei Bica. Aceasta a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare de către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru favorizarea infractorului.

”Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului din 8 decembrie s-a aflat si suspendarea dreptului doamnei Bica Alina de a mai exercita profesia de avocat, iar în urma votului s-a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile art. 50 din Statut, dispunându-se în consecinţă suspendarea”, a declarat Lucian Bernard Săuleanu, decanul Baroului Dolj.

În primăvara acestui an, Alina Bica a cerut transferarea din Baroul Dolj în cel din București, după ce avocații din Craiova au mai luat în considerare excluderea acesteia, însă Baroul București a respins cererea.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Decizia în cazul Alinei Bica de condamnare la patru ani de închisoare cu executare a fost luată pe 29 noiembrie, de către Instanța Supremă, ea fiind acuzată de favorizarea făptuitorului, iar fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a fost achitat, decizia nefiind definitivă.

Judecătorii ÎCCJ au dispus achitarea Alinei Bica pentru două fapte de abuz în serviciu li o faptă de favorizare a făptuitorului, respectiv a lui Adriean Videanu. Totuși, aceasta este condamnată la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului, respecitv Ovidiu Tender.

Din pedeapsă, Alinei Bica i se va scădea perioada în care a fost șefa DIICOT și a fost plasată sub arest preventiv, adică din ianuarie până in iunie 2015.

Adriean Videanu a fost achitat pentru complicitate la abuzul în serviciu.

În dosarul cunoscut sub numele „Bica 2”, fosta şefă a DIICOT este acuzată de procurorii DNA  de favorizarea fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro, şi a omului de afaceri Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom, precum şi de abuz în serviciu.

Dosarul a ajuns la ICCJ în iunie 2015, judecarea a început în septembrie 2015 şi s-a încheiat după 15 termene, în 23 noiembrie 2016.

La ultimul termen de judecată, procurorii DNA au cerut condamnare pentru Alina Bica şi a pentru Adriean Videanu la pedepse cu executare orientate spre maximum, în vreme ce

apărătorii au arătat că probele nu demonstrează acuzaţiile DNA şi au cerut achitarea clienţilor lor.

În rechizitoriu, procurorii susţin că în 24 septembrie 2013, într-un dosar instrumentat de către DIICOT – Structura Centrală, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea unui sechestru asupra unui număr de 80 acţiuni, deţinute la o firmă de către Adriean Videanu.

„La data de 25 februarie 2014, pentru a-l favoriza pe Videanu Adriean, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror şef al DIICOT, a dispus printr-o ordonanţă, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă (…) admiterea solicitării inculpatului Videanu Adriean şi a ridicat sechestrul asigurator”, mai arată anchetatorii.

Procurorii susţin că, la cererea de ridicare a sechestrului, Adriean Videanu ar fi depus înscrisuri din care ar fi rezultat, în mod fals, că nu mai deţinea acţiunile respective din august 2012.