Dosar Sebastian Ghiță: De la Asesoft, la Tony Blair și altele

Chiar dacă cel mai cunoscut dosar Sebastian Ghiță se referă la cazul Asesoft, deputatul se poate „lăuda” și cu alte dosare penale, diverse ca esență a cercetării.

Dosar Sebastian Ghiță

În septembrie 2016, un dosar penal i-a adus lui Sebastian Ghiţă măsura controlului judiciar timp de 60 de zile. Ghiță este acuzat de complicitate la spălare de bani, fiind suspectat că i-ar fi dat fostului premier Ponta 220.000 de euro, pentru organizarea unei vizite în România a fostului premier al Marii Britanii, Tony Blair. În contrapartidă, Sebastian Ghiță obținea un loc eligibil la alegerile din 2012.

În octombrie 2016, DNA Ploiești a pus sechestru pe averea lui Sebastian Ghiță până la 220.000 euro.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Dosare Sebastian Ghiță: Dosarul Black Cube

Acesta este unul dintre acele dosare Sebastian Ghiță în care parlamentarul doar este prezent, cu declarații, însă nu este și inculpat.

Dosarul Black Cube este cel de spionare, în vederea compromiterii procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi. Acțiunea a fost condusă de de compania israelianp Black Cube, în complicitate cu un fost ofiţer al Serviciului Român de Informații, însă planul a fost descoperit și dejucat de DIICOT. Totuși, nu se cunoaște beneficiarul real al acestor acțiuni pe teritoriul României.

Compania Black Cube, fondată în 2010 în Tel Aviv de doi foști ofițeri de informații israelieni, Dan Zorella și Avi Yanus, oferă servicii juridice și de intelligence, cu sucursale în Londra și în Paris.

Dosar Sebastian Ghiță: Autodenunț

Într-adevăr, a fost surprinzătoare această acțiune de autodenunț, care i-a atras lui Ghiță un nou dosar penal. Deputatul a declarat că, în 2012, a participat la falsificarea unui raport al Consiliului Național de Etică, prin care era stabilit că teza de doctorat a Laurei Codruța Kovesi nu este un plagiat.

Ghiță a susținut că niciodată nu s-a întrunit Comisia Tehnică a Consiliului Național de Etică în cazul acestei tezei de doctorat și că, la acea vreme, Kovesi avea cunoștință de falsificarea raportului privind teza sa de doctorat.

În replică, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a precizat că procurorii au obligația de a verifica acest autodenunț, susținând că lucarea îi aparține în totalitate.

Dosar Sebastian Ghiță: Tracia-Asesoft

Dosarul Tracia-Asesoft este cel în care, la 23 de ani, Sebastian Ghiță și complicii săi prejudiciau statul român cu aproape 450.000 euro. În acest dosar penal, Sebastian Ghiță este acuzat de complicitate la înșelăciune și fals în declarații, alături de alte nouă persoane, pentru tranzacții petroliere care ar fi prejudiciat statul cu 20 miliarde de lei vechi (2 milioane de lei).

Din totalul prejudiciului, procurorii susțin că partea de 1.671.912.143 lei vechi (167.191 lei) a fost făcută de Asesoft Com SRL, pe vremea când Sebastian Ghiță avea 23 de ani și era administratorul companiei. In 2002, cand a fost trimis in judecata, Ghita avea 25 de ani, dar faptele de care este incriminat de procurori au fost comise in anul 2000 cand fostul manager al Realitatea avea 23 de ani.

Dosarul „Tracia-Asesoft” s-a judecat din 2002 și a început să suporte amânări după ce Ghiță a devenit parlamentar, urmând achitări repetate, începând din 2011, când a fost decizia primei instanțe pe acest caz.

În martie 2016, s-a dat decizia definitivă, prin care Sebastian Ghiță a scăpat de acest dosar Tracia-Asesoft, întrucât faptele s-au prescris. De altfel, față de toți ceilalți nouă inculpați a fost dispusă încetarea urmăririi penale. Hotnews are o prezentare amplă a acestui dosar penal.

Instanța a hotărât recuperarea prejudiciului, Sebastian Ghiță fiind nevoit să plătească 134.354 de lei noi, iar o parte dintre celelalte persoane vizate în dosar 1.730.951 lei noi, plus dobânzi.

Dosarul de șantaj

Acesta este al patrulea dosar Sebastian Ghiță, în care este acuzat de dare de mită, cumpărare de influență, spălare de bani, șantaj, folosire, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității, infracțiuni comise perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, potrivit rechizitoriului.

Dosarul se referă la o cauză complexă de evaziune fiscală și spălare de bani, despre care Sebastian Ghiță și alte persoane au obținut informații confidențiale pe mai multe căi. Sebastian Ghiță era interesat să intervină pentru un apropiat al său, Mircea Cosma. Concret, la Curtea de Apel Ploiești se cerceta un dosar penal de evaziune de 35 de milioane de euro, cu mai mulţi inculpaţi, printre care fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, Răzvan Alexe, cunoscut drept apropiat al familiei Cosma aflată în relații apropiate cu Sebastian Ghiță, dar și oameni de afaceri ale căror firme au avut, de-a lungul timpului, contracte cu autoritățile publice din Prahova.

În acest dosar DNA, alături de Sebastian Ghiță au mai fost trimiși în judecată:

• fostul șef al Inspectoratului de Poliție Judeţean (IPJ) Prahova, Viorel Dosaru,
• fostul șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA) Prahova, Constantin Ispas
• doi procurori șefi din Parchetul Curții de Apel Ploiești, Liviu Tudose și Aurelian Mihăilă, care au transmis informații unor persoane neautorizate în dosar.

În acest dosar, Sebastian Ghiță se află sub control judiciar pe cauțiune. Procurorii au pus sechestru asigurător pe mai multe bunuri mobile și imobile deținute de acesta, iar deputatul a plătit o cauțiune de aproximativ 13 milioane de euro. Se pare că dosarul a pornit de la denunțuri făcute de Răzvan Alexe.