10:39
Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu acordat publicației Le Figaro, că menținerea stabilității guvernamentale a reprezentat o prioritate majoră, în contextul unei coaliții formate din patru partide, situate pe întreg spectrul politic. Acesta a recunoscut că o astfel de formulă de guvernare este dificil de administrat.
Șeful Executivului a explicat că, după alegerile parlamentare din 2024, scena politică a devenit extrem de fragmentată, niciun partid nereușind să obțină peste 25% din mandate. În aceste condiții, formarea unei coaliții largi a fost inevitabilă.
„Avem și noi o formă de coabitare. După alegerile din 2024, am avut un Parlament foarte fragmentat din punct de vedere politic: niciun partid nu are peste 25%. Guvernăm cu o coaliție de patru partide, de la stânga la dreapta. Nu este ușor de gestionat această coaliție, iar menținerea stabilității guvernamentale a fost de asemenea o prioritate. Cu o anumită înțelepciune politică, am reușit să păstrăm această stabilitate”, a explicat Ilie Bolojan.
Referindu-se la situația economică preluată la începutul mandatului, ILie Bolojan a descris-o ca fiind complicată, marcată de un deficit bugetar de 9,3% și o inflație care a ajuns până la 10%. Aceste probleme au contribuit, potrivit lui, la apariția unui puternic curent de vot antisistem. În ceea ce privește prioritățile actuale, premierul a subliniat că reducerea deficitului bugetar este obiectivul principal al guvernului. După un nivel de 7,7% în anul anterior, ținta pentru 2026 este de 6,2%.
„A trebuit să acționăm foarte rapid și am adoptat deja mai multe pachete de măsuri. Unele au vizat creșterea veniturilor bugetare, altele reducerea cheltuielilor statului. Una dintre inegalitățile pe care am vrut să le corectăm privea sistemul de pensii al magistraților. În România, judecătorii puteau ieși la pensie la 50 de ani. Am corectat această situație. Am adoptat apoi un pachet de reforme în administrația publică, ceea ce înseamnă reducerea cheltuielilor administrative și decizii de descentralizare”, a mai spus Ilie Bolojan.
Premierul a trecut în revistă și reformele implementate după preluarea funcției, menționând modificările aduse sistemului de pensii al magistraților, unde vârsta de pensionare a fost crescută, precum și măsurile de reducere a cheltuielilor administrative. Aceste decizii au fost luate rapid și au inclus atât creșterea veniturilor bugetare, cât și limitarea cheltuielilor statului, alături de măsuri de descentralizare în administrația publică.
Citeşte şi: Sondaj CURS martie 2026: AUR și PNL, în scădere, PSD în creştere, SOS România şi POT sub pragul de 5%
Pentru perioada următoare, Executivul își propune schimbarea modelului economic, trecând de la unul bazat predominant pe consum la unul orientat spre producție. În acest sens, guvernul vizează dezvoltarea sectoarelor competitive, precum IT-ul și agricultura, dar și valorificarea resurselor energetice, România beneficiind de rezerve importante de gaz și petrol. De asemenea, un rol esențial îl au absorbția fondurilor europene și integrarea în industria europeană de apărare.
„Dorim să trecem de la un model bazat pe consum la unul bazat mai mult pe producție. Anul acesta am adoptat măsuri pentru a dezvolta sectoarele în care suntem cei mai competitivi. De exemplu, sectorul IT. Vrem de asemenea să întărim producția agricolă. România are și un mix energetic foarte favorabil: suntem printre țările UE cu resurse importante de gaz și petrol. Un alt element important este absorbția fondurilor europene, precum și creșterea cheltuielilor de apărare prin integrarea în lanțul valoric al industriei europene de apărare”, a subliniat premierul.
În plan extern, premierul a evidențiat provocările de securitate generate de războiul din Ucraina, început în 2022, subliniind importanța consolidării flancului estic al NATO și a securizării frontierei estice a Uniunii Europene.
În final, Bolojan a avertizat asupra riscurilor unei eventuale rupturi între Uniunea Europeană și Statele Unite. Acesta a subliniat că relația transatlantică rămâne esențială, atât pentru securitatea Europei, cât și pentru echilibrul global. „O separare politică între UE și SUA ar reprezenta o catastrofă pentru întreaga lume occidentală”, a concluzionat premierul.
„Statele Unite pot lua decizii pe care le consideră legitime în ceea ce privește politica lor într-o anumită regiune a lumii. (…) Statele Unite au fost și sunt în continuare un scut major pentru Europa, mai ales pentru Europa de Est. Considerăm că prezența americană în cadrul NATO rămâne crucială. Statele Unite au, de asemenea, nevoie de Uniunea Europeană. Mi-e greu să-mi imaginez lumea occidentală fără binomul Statele Unite-Europa, chiar dacă uneori există moduri diferite de a gândi. (…) Consider că o ruptură politică între UE și America ar fi o catastrofă pentru întreaga lume occidentală”, a conchis Ilie Bolojan.
