Home » Politică » Justiție » Ce este Interpolul și cum a luat naștere. Istoria neștiută a organizației

Ce este Interpolul și cum a luat naștere. Istoria neștiută a organizației

Manolică Anca / 09.04.2021, 11:25
Ce este Interpolul și cum a luat naștere. Istoria neștiută a organizației

Ce este Interpolul și cum a luat naștere această organizație internațională. Află tot firul istoric al dezvoltării instituției și pentru cine a fost emis, pentru prima dată, Codul Roșu de căutare.

Ce este Interpolul și cum a luat naștere

Interpolul este o organizație internațională a forțelor de poliție ce cooperează pentru prevenirea și combaterea criminalității în lume. Ideea de Interpol a luat naștere la Monaco la primul Congres Internațional de Poliție Criminală (14-18 aprilie 1914). Oficiali din 24 de țări au discutat atunci despre cooperarea în vederea soluționării infracțiunilor, tehnicilor de identificare și extrădare.

După terminarea Primului Război Mondial în anul 1918, Johannes Schober, președintele poliției din Viena, a reuscitat ideea unui corp de poliție internațional. Astfel că, în septembrie 1923, la Viena, se înființa Comisia Internațională de Poliție Penală. La acea vreme, anunțurile în ceea ce priveau persoanele căutate de poliție erau publicate în Jurnalul Internațional de Siguranță Publică. Până în 1930, Interpolul avea deja organizate departamente specializate care se ocupau de cazierele judiciare, cazurile de falsificare de monedă sau de cele de pașapoarte falsificate. Datele au fost analizate și compilate manual până în anul 1980, când au început să fie stocate pe computere.

Sediul actual al instituției se află la Lyon, în Franța
Sediul actual al instituției se află la Lyon, în Franța

În 1938, naziștii au preluat conducerea instituției

Anii treceau, iar sistemul se întărea tot mai bine. În 1935, instituția lansa propria rețea radio, un sistem independent de telecomunicații, exclusiv pentru politiști. Până în 1966, 34 de țări aveau implementate astfel de stații de radio interconectate, care comunicau peste 90.000 de mesaje pe an.

Însă, în anul 1938 naziștii au preluat controlul asupra Comisiei Internaționale a Poliției Criminalistice. Din acest motiv, majoritatea statelor au încetat să mai participe la efortul internațional, astfel că Interpolul a încetat să existe ca organizație internațională. Abia în 1946, Belgia a luat inițiativa de a reconstrui organizația, sediul central mutându-se în Franța, la Paris. Acela a fost și anul în care numele organizației a devenit, oficial, „Interpol”, ca o prescurtare a sintagmei de poliție internațională.

Avizul Roșu, instrument cheie

Doar un an mai târziu, a fost emisă și prima Alertă Cod Roșu pentru depistarea unui cetățean rus căutat pentru uciderea unui polițist. Sistemul de notificări codificate prin culori a fost extins de-a lungul anilor pentru a acoperi și alte alerte, însă Avizul Roșu pentru persoanele căutate rămâne un instrument cheie și astăzi. Acestea se eliberează la cererea țărilor membre pentru a localiza și reține persoanele căutate în vederea extrădării sau a unei acțiuni legale similare. Anual, se emit mii de notificări roșii și se transmit către toate țările în mod electronic prin canale securizate de poliție.

Instituția deține baze de date cu milioane de înregistrări
Instituția deține baze de date cu milioane de înregistrări

Din anul 1999, limba arabă a devenit și ea limbă oficială a Interpolului, alături de engleză, franceză și spaniolă. spaniolă. Din anul 2001, în urma atacului sângeros din 11 septembrie din Statele Unite, Interpolul a început să funcționeze 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână sau cum a declarat secretarul general de atunci: „lumina să nu fie niciodată stinsă la Interpol”.

Astăzi, instituția numără 194 de state membre. Aceasta le oferă acces instantaneu și direct la o mulțime de baze de date criminale care conțin milioane de înregistrări. Acestea au informații despre numele criminalilor, documente de călătorie furate, arme de foc, opere de artă și vehicule, biometrie și imagini de exploatare sexuală a copiilor. Timpul de răspuns pentru o interogare este mai mic de o secundă.