Concediu carantină. Câte zile decontează de fapt statul. Toți românii trebuie să știe asta

În situația în care o persoană pleacă într-o țară străină cu risc epidemiologic și la întoarcere este obligat să intre în carantină, statul va suporta plata doar a primelor cinci zile de concediu, după cum se arată în legislația în vigoare.

În ce constă dreptul la concediu de carantină

Potrivit unei modificări cu aplicabilitate din august 2021, persoanele care au călătorit în interes personal într-o țară cu risc epidemiologic, statul va asigura plata primelor cinci zile de concediu de carantină. Astfel, potrivit autorităților, celelalte nouă zile rămase vor fi neplătite în cazul coronavirusului. Acesta reprezintă o excepție de la regula de bază în care toate zilele de carantină sunt plătite.

”Prin excepție (…), indemnizația (…) se suportă pentru o perioadă de 5 zile din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS – n. red.), în cazul în care se instituie măsura carantinei la întoarcerea pe teritoriul României, pentru o persoană care s-a deplasat în interes personal într-o zonă în care la momentul deplasării exista epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent înalt patogen (…)”, prevede Ordonanța de urgență a Guvernului 74/2021, regula aplicându-se efectiv de la 1 august 2021.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

În lege se arată faptul că dacă o persoană intră în concediu de carantină, indemnizația este suportată în totalitate de către stat. Chiar dacă în cazul concediului de carantină nu este prevăzută o perioadă fixă, actualul context pandemic impune ca persoanele să stea în carantină timp de 14 zile în cazul în care aceasta se întoarce dintr-o țară cu risc de infectare crescut.

Ce spun autoritățile în acest caz

Actuala ordonanță este destul de neclară, astfel că reporterii Avocatnet.ro au cerut o opinie acestora cu privire la indemizația acordată de către stat începând cu ziua a 6-a de carantină. Astfel, potrivit CNAS, această obligativitate nu mai aparțne cuiva, iar angajatul nu mai este plătit pentru restul zilelor de carantină.

Pentru că ordonanța este neclară, am cerut autorităților o opinie privind suportarea indemnizației începând cu a șasea zi. Conform Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), începând cu a șasea zi, obligația de plată a indemnizației nu mai aparține nimănui – nici angajatorului, nici statului. Prin urmare, salariatul respectiv nu mai este plătit deloc pentru celelalte nouă zile de concediu de carantină.

”Astfel, persoana care s-a deplasat în interes personal într-o zonă în care la momentul deplasării exista epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent înalt patogen, poate beneficia de certificat de concediu medical pentru carantină, acordat potrivit deciziei eliberate de către Direcția de Sănătate Publică, dar indemnizaţia pentru carantină se suportă (…) numai pentru primele cinci zile din respectivul concediu medical, pentru restul de zile necalculându-se și neplătindu-se indemnizație de carantină. Potrivit actelor normative în vigoare nu există obligaţia plăţii indemnizaţiei pentru carantină de către angajator începând cu a şasea zi de concediu medical”, a explicat, pentru avocatnet.ro, Biroul de presă al CNAS.

Interesul de serviciu este acoperit în totalitate

Situația stă diferit în cazul persoanelor care pleacă într-o țară cu risc epidemiologic, iar acestea intră în concediu de carantină. Astfel, la întoarcerea în România, salariatul este plătit pentru toate cele 14 zile de carantină.

”În situația în care persoana care primește decizie de carantină în urma deplasării din dispoziția angajatorului într-o astfel de zonă, indemnizația pentru concediul medical aferent se suportă potrivit reglementărilor generale, adică integral din bugetul FNUASS / bugetul instituției, după caz”, au adăugat cei de la CNAS.

Astfel, reiese faptul că această este o măsură punitivă pentru cei care se expun în mod conștient și voit unui risc epidemiologic. Argumentul acestei excepții constă în faptul că ”pentru a se responzabilit, persoanele care se deplasează în interez persona în zone în care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent înalt patogen, și care, la întoarcerea pe teritoriul României, pentru a nu deveni astfel factori de risc pentru persoanele cu care vin în contact, intră în concediu medical pentru carantină, pentru care din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se suportă indemnizațiile corelative.” Mai multe informații pe Avocatnet.ro.