07:46
Andreea Marin a lansat un apel urgent către autoritățile române pentru a combate fenomenul tot mai răspândit al fraudelor online care folosesc imaginea vedetelor fără consimțământ. Aceasta a depus o petiție prin care solicită intervenția a șapte instituții ale statului, printre care Poliția Română, ANCOM, CNA și ANPC, pentru a opri aceste înșelătorii.
Vedeta reclamă faptul că imaginea sa este folosită ilegal pentru promovarea unor produse cosmetice și servicii medicale false. Tot mai multe persoane publice sunt victime ale acestui fenomen, inclusiv Cătălin Măruță, Andreea Esca și Alina Sorescu. Aceste reclame false nu doar păcălesc oamenii, ci afectează și credibilitatea instituțiilor statului și pot influența negativ procese democratice precum alegerile.
Andreea Marin solicită ca Poliția Română să investigheze infracțiunile de înșelăciune și fals privind identitatea, iar ANCOM și CNA să reglementeze conținutul fraudulos online. De asemenea, solicită ca platformele care găzduiesc reclame false să fie obligate să le blocheze, iar ANPC și ANAF să protejeze consumatorii de astfel de fraude. De asemenea, DNSC să trateze fenomenul ca o amenințare la securitatea cibernetică a României.
„Bun găsit! Această scrisoare este adresată autorităților responsabile cu protecția si siguranța noastră în calitate de cetățeni ai acestei țări, atât în mediul online, cât și cu implicații în realitate, spațiul online devenind din ce în ce mai nociv.
Dar aceste rânduri sunt și o adresare directă către trusturile media care nu investighează îndeajuns, poate doar sporadic, o problemă ce a devenit o chestiune de siguranță națională, afectându-ne nu doar buzunarele sau credibilitatea la nivel individual, dar punând sub semnul întrebării și credibilitatea instituțiilor statului, a persoanelor publice ce au o voce cu impact pozitiv în context democratic sau a companiilor cu influență pozitivă în România, în final punând în pericol și procesele de nivel extins precum procesul electoral.
Practicile manipulatoare folosite la nivel individual, menționate în petiția mea publicată mai jos adresată celor 7 instituții, devin o caracatiță ce capătă dimensiuni nebănuite la nivel național. Se vorbește în aceste zile în toate programele de știri despre faptul că suntem un stat slăbit – părerea exprimată recent în alte cuvinte în politica internațională – și chiar dacă nu pot fi de acord cu tot contextul în care s-a menționat acest lucru, menționez că politicienii noștri cu putere de decizie ar trebui să fie conștienți ca vom fi și mai slabi, dacă nu reacționăm!”, a transmis Andreea Marin pe pagina ei de Facebook.
Vedeta a făcut numeroase plângeri, dar spune că nu s-a luat nicio măsură concretă până acum, şi îi îndeamnă pe români să sprijine această petiție, considerând că problema a devenit o chestiune de siguranță națională.
„Subsemnata Andreea Violeta Marin, în calitate de cetățean al României, dar și ca persoană publică, vă aduc în atenție un subiect extrem de important, care afectează viețile unui număr din ce în ce mai mare de români și, implicit, viața și siguranța mea.
Imaginea mea, dar și a multor persoane publice din diferite domenii, este folosită în mod ilegal în complexe campanii de reclame false care sunt difuzate pe internet, cu bună știință, voi explica în mod concret mai jos despre ce este vorba. Vorbim despre practici ce au devenit un fenomen grav, din ce în ce mai extins, cu multiple implicații, care fraudează populația neinformată, decredibilizează instituții ale statului și persoane publice, afectează inclusiv procesele legate de alegeri sau campaniile corecte ale statului, companii de stat și private etc”, a scris vedeta TV.
„1. Poliția Română, pentru infracțiunile de:
– înșelăciune;
– fals privind identitatea
2. Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – pentru culegerea datelor personale fără autorizație;
3. Agenția Națională pentru Administrare și Regelementare în Comunicații (ANCOM) – în calitate decoordonator național al serviciilor digitale;
4. CNA – pentru reglementarea conținutului video online;
5. Site-urile care găzduiesc reclamele – ar putea să le blocheze pentru conținut neetic, nedeontologic sau care promovează infracțiuni;
6. ANAF – care are un departament dedicat publicității;
7. ANPC – așteptăm să fim protejați ca și consumatori;
8.DNSC – Departmentul de Securitate cibernetică, într-o perioadă în care intreaga lume este sub asaltul falsurilor care afectează securitatea alegerilor și a țării noastre, sub multiple aspecte”, a încheiat Andreea Marin.
