De ce spunem Amin după fiecare rugăciune și ce înseamnă de fapt

Acesta nu este folosit doar de credincioșii ortodocși sau catolici. Evreii și musulmanii îl folosesc și ei adesea pentru a întări credința și rugăciunea.

În Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), cuvântul este explicat astfel: „este folosit în texte religioase sau în practica Bisericii creștine, utilizat ca formă de încheiere a rugăciunilor. Adevărat! așa să fie! ♦ Fam. Adio! s-a terminat! 2. S. n. (Pop.; în expr.) Cât(u-i) aminul sau până (ori nici) la amin = niciodată, nicidecum. – Din sl. aminŭ”

De ce spunem Amin. Cuvântul îl reprezintă pe Însuși Hristos

Mulți dintre noi îl rostesc în grabă la sfârșitul rugăciunilor pentru că așa au văzut, învățat sau auzit de la părinții sau confesorii lor, dar nu pun prea mult accent pe semnificația cuvântului.

„Amin” trebuie rostit încet, cu evlavie și din inimă, pentru că acest cuvânt reprezintă un puternic legământ de credință. Odată cu rostirea lui, omul își mărturisește credința și angajamentul de a respecta și urma întru totul cuvântul lui Dumnezeu.

Există un pasaj foarte clar în Apocalipsă care asociază cuvântul ”amin” cu Fiul Domnului, cel care avea să vină pentru mântuire și credință: Apocalipsa 3, 14 – „Acesta zice Cel ce este Amin, martorul cel credincios și adevărat, începutul zidirii lui Dumnezeu.”

Acest fragment trimite către Geneză și forța creatoare a divinității: „la început a fost cuvântul” și s-a întrupat lumea, iar Fiul Său a fost ”începutul zidirii” unei noi credințe, mai statornice și mai puternice.

În limbajul popular, cuvântul ”amin” a căpătat un sens ușor modificat. Se folosește, uneori, cu scopul de a sublinia faptul că ai terminat cuvântarea și că ai expus cele mai bune și solide argumente sau că ai recunoscut că un lucru este adevărat și vei acționa în consecință. Alteori, cuvântul poate să însemne „gata”, „asta am avut de zis”, „așa să faci, cum am zis eu”.

Rugăciunea de zi cu zi

Iată o rugăciune de zi cu zi pe care orice credicios ar trebui să o rostească:

„Slavă ție Dumnezeul nostru slavă Ție (de trei ori).

Doamne Dumnezeule Isuse Hristoase și Maica Domnului miluiește-mă și mă mântuiește pe mine păcătosul și robul Tău.
Sfinte Dumnezeule Sfinte tare Sfinte fără de moarte Miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în veci vecilor. Amin.

Doamne Dumnezeule, Isuse Hristoase și Maica Domnului, dați–mi înțelepciunea, puterea de viață, puterea de muncă și sănătatea de care am nevoie, feriți–mă de tot răul, alungați tot răul din jurul meu și mai ales din mintea mea, trimite-ți și lăsați îngerul păzitor să mă păzească și să mă ocrotească în tot ceasul zilei și al nopții, luminați-mi mintea și îndreptați–mă pe drumul cel bun.

Aduceți–mi și dați-mi liniștea în suflet de care am nevoie, feriți–mă de toate bolile și țineți–mă sănătos în continuare. Vindecați și alungați de la mine toate bolile pe care le știu și pe care nu le știu, feriți–mă de toate accidentele mai ales când sunt plecat cu mașina sau pe jos. Dați-mi cât mai multă înțelepciune pentru cât mai multă rugăciune, mai ales pentru cea a minții și a inimii ca să pășesc pe drumul cel drept și adevărat către Hristos. Alungați și țineți departe de mine toate patimile cele de scârbă; patima alcoolului și a beției, patima preacurviei a sexului și a pornografiei, patima mâncatului mult și în neștire și patima leneviei și a trândăviei.

Alungați și țineți departe de mine pe tot vrăjmașul cel văzut și cel nevăzut și pe toți cei care vor să–mi facă rău văzuți și nevăzuți dușmani: cu gândul, cu fapta sau cu vorba și luminațile lor mintile și nu lăsăți pe șarpele cel viclean să pătrundă în mintea lor să coboare la inima să devină faptă. Amin.

Sfinte Dumnezeule Sfinte tare Sfinte fără de moarte Miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acuma și pururea și în veci vecilor. Amin.

Doamne Dumnezeule Isuse Hristoase și Maica Domnului miluiește-mă și mă mântuiește pe mine păcătosul și robul Tău. Amin.”