Home » Știri » Decretul semnat de Iohannis. Legea prin care angajatorii pot reduce timpul de muncă al salariaților. Ce se întâmplă cu salariile lor

Decretul semnat de Iohannis. Legea prin care angajatorii pot reduce timpul de muncă al salariaților. Ce se întâmplă cu salariile lor

Alexandru Cazacu / 03.04.2021, 10:16
Decretul semnat de Iohannis. Legea prin care angajatorii pot reduce timpul de muncă al salariaților. Ce se întâmplă cu salariile lor

Vineri, președintele României a promulgat legea, potrivit căreia angajatorii pot reduce timpul de muncă a angajaților cu până la 80%. Despre ce decret este vorba și în ce condiții se poate face acest lucru, puteți afla în continuarea  articolului.

Legea prin care angajatorii pot reduce timpul de muncă al salariaților

Legea cunoscută ca ”Kurzarbeit”, cu privire la posibilitatea reducerii programului de lucru cu până la 80% a salariaților, în perioada pandemiei, a fost promulgată vineri de către președintele Iohannis. Potrivit actului normativ, atât în perioada stării de urgenţă sau de alertă, cât și pe o perioadă de până la trei luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă, de alertă sau asediu, companiile aflate în dificultate pot reduce programul de lucru, iar salariații încasează cu 25% mai puțini bani. Cu toate acestea, angajatorii trebuie să obțină acordul scris al reprezentantului angajaților pentru această reducere de program și, implicit, de venituri, potrivit digi24.ro.

Parlamentul a adoptat la începutul lunii martie această lege. În raportul Comisiei de muncă era precizat faptul că este necesară extinderea activității de la 50% până la maxim 80%, din cauză că s-a constatat că, în perioada stării de urgență sau de alertă, activitățile entităților economice au fost reduse cu mai bine de 50%. Mai exact, angajatorii pot să reducă durata de muncă cu până la 80%, Guvernul subvenționând 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru programul de muncă redus. Cu toate acestea, statul nu va acoperi tot salariul angajatului, ci doar până la valoarea salariului mediu brut pe economie.

Ce presupune actul normativ

Potrivit legii, pe durata reducerii timpului de lucru, angajații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru.

Totodată, pe tot parcursul perioadei de aplicare a programului ”Kurzarbeit” este interzisă angajarea de personal pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus.

Mai multe state din UE au implementat acest model

Acest model este adoptat de mai multe țări membre ale Uniunii Europene. De exemplu, Germania aplică acest program, după modelul din urma perioadei de criză economică din anul 2009, când statul german a acoperit până la 80% din remunerația netă a angajaților, care ar fi fost micșorată datorită reducerii timpului de lucru, dar și contribuțiile sociale datorate de angajatori.

Cu toate acestea, nu doar Germania a adoptat acest program. Acest sprijin financiar a fost implementat și în Austria și presupune că salariații să primească 90% din salariul net chiar dacă timpul de lucru este redus, angajatorii suportând remunerația aferentă orelor efectiv lucrate, iar statul diferența. Printre țările membre ale Uniunii Europene care au implementat măsuri de sprijin pentru subvenționarea timpului redus de muncă se află și Slovenia și Franța.

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care angajatorii pot reduce timpul de muncă al angajaților
Klaus Iohannis a promulgat legea prin care angajatorii pot reduce timpul de muncă al angajaților

Modelul ”Kurzarbeit” poate fi aplicat în mai multe domenii afectate de pandemie, precum industria prelucrătoare, unde producția a fost redusă din cauza diminuării comerțului exterior și al închiderii temporare a anumitor sectoare de activitate în perioada stării de urgență și de alertă.