Guvernul a adoptat ultima rectificare bugetară din acest an, care aduce ajustări negative atât la nivelul veniturilor, cât și al cheltuielilor, în ședința de joi, 28 noiembrie 2025.
Cei mai mari beneficiari ai rectificării sunt Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor și Ministerul Agriculturii. În schimb, numeroase instituții pierd fonduri importante. Cele mai semnificative tăieri au fost operate la Ministerul Finanțelor, dar și la proiectele de investiții și cele cu finanțare europeană. Mai puțini bani au primit și ministerele Muncii, Economiei, Mediului și Afacerilor Interne.
„Este o rectificare a sărăciei. O rectificare negativă, menită să rezolve zonele bugetare acolo unde nici măcar bani de salarii nu au fost estimați așa cum trebuie”, a spus analistul economic Adrian Negrescu, potrivit Observator.
Citeşte şi: Ilie Bolojan justifică majorarea TVA. „Chiar și așa rămânem printre țările cu cea mai redusă taxare din UE”
În multe ministere, cheltuielile continuă să depășească resursele disponibile. Deși Guvernul și-a propus pentru 2025 un deficit de 8,4% din PIB, anul viitor va fi nevoie de o reducere de cel puțin două puncte procentuale. După alegerile din Capitală, coaliția de guvernare urmează să decidă noi măsuri de austeritate în administrația centrală.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Executivul va continua procedura de angajare a răspunderii pe proiectul de modificare a pensiilor magistraților. Deși Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Economic și Social au emis avize negative, acestea sunt doar consultative.
Ilie Bolojan a detaliat motivele care justifică reforma: necesitatea accesării fondurilor europene, corectarea unor inechități din sistem, precum pensionarea foarte timpurie și pensiile egale cu ultimul salariu, asigurarea sustenabilității pe termen lung a sistemului de pensii.
Printre principalele modificări propuse se numără limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, creșterea vechimii necesare de la 25 la 35 de ani, majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani, etapizat, pe parcursul a aproximativ 15 ani.
Procedura de angajare a răspunderii Guvernului începe vineri, iar finalizarea ei este estimată pentru marți, 2 decembrie 2025, după analizarea eventualelor amendamente depuse de parlamentari.
„Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte. Pe de o parte, de aspectul de accesare al fondurilor europene, de o minimă justiție socială prin corectarea unor nedreptăți, o pensionare prea rapidă și o pensie cât ultimul salariu și, de asemenea, pentru a pune sistemul de pensii pe baze sustenabile în anii următori.
Stabilirea pensiei la un maxim de 70 la sută din ultimul salariu net, creșterea vechimii în muncă de la 25 de ani cât este acum la 35 de ani și, de asemenea, creșterea vârstei de pensionare de la 48, 50 de ani cât este astăzi la 65 de ani într o perioadă de tranziție de aproximativ 15 ani.
Vom demara astăzi procedura de angajare a răspunderii Guvernului și, așa cum v-am spus ieri, estimarea este că cel mai probabil, marți, în data de 2, vom trece la finalizarea acestei proceduri prin prezentarea în Parlament după ce vom primi eventualele amendamente de la parlamentari”, a precizat Ilie Bolojan.