Legea incompatibilităţii pentru aleşii locali, retrimisă în Parlament

Legea incompatibilităţii pentru aleşii locali a fost retrimisă în Parlament de președintele Klaus Iohannis, care a cerut reexaminarea acesteia.

Legea incompatibilităţii pentru aleşii locali, prin care este modificat regimul incompatibilităţilor pentru aleşii locali, a fost întoarsă la Parlament de către Președinție, relatează news.ro.

Prin Legea de modificare a Legii nr. 161/2003 era eliminată incompatibilitatea funcţiilor de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de CJ cu cea de reprezentant în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unor societăţi.

Șeful statului a invocat formulări neclare şi imprecise în textul adoptat.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Klaus Iohannis menționează în cererea de reexaminare că nu se opune, din principiu, eliminării acestor incompatbilităţi, însă susţine că eliminarea trebuie să se facă prin reglementări clare, fără a genera practici neunitare.

”Este incontestabil dreptul legiuitorului de a adapta regimul juridic al incompatibilităţilor în funcţie de noile realităţi sociale şi de necesitatea protejării intereselor comunităţilor locale. Considerăm însă că intervenţiile legislative nu trebuie să afecteze substanţa acestui regim şi trebuie să fie realizate într-o modalitate clară, previzibilă, astfel încât, pe de o parte, alesul local să-şi poată conforma conduita, iar pe de altă parte să fie exclusă posibilitatea unei interpretări care să genereze o practică neunitară. Or, legea transmisă la promulgare nu răspunde acestor cerinţe”, se precizează în cerere.

Mai concret, președintele arată că legea care i-a fost trimisă pentru promulgare permite interpretarea ca alesul locale să poată fi membru al unei societăţi comerciale, fără vreo distincţie în ceea ce priveşte interesul colectivităţii locale. În plus, nu este indicată sfera teritorială de desfăşurare a activităţii economice a societăţilor comerciale de interes local.

”Sfera de reglementare a prevederilor articolului unic pct.1 şi 4, pe de o parte, şi a celor de la articolul unic pct. 3 şi 5, pe de altă parte, din legea transmisă la promulgare se suprapune parţial, însă cu caracter contradictoriu, ceea ce este de natură să genereze incertitudine juridică şi practică instituţională inconsecventă. Astfel, deşi se menţine incompatibilitatea alesului local cu funcţia de membru al consiliului de administraţie (articolului unic pct.1 şi 4), prin completarea de la pct. 3 şi 5 din lege se prevede că activitatea alesului local în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie sau al unei entităţi de învăţământ locale nu este retribuită”, se mai precizează în respectiva cerere.

Legea incompatibilităţii, ambiguă

Reexaminarea legii este cerută şi pentru că în text sunt folosite sintagme cu caracter general, imprecise din punct de vedere juridic, precum ”entitate economică” sau ”entitate de învăţământ locală”.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 4 octombrie, legea PNL-ALDE-UDMR care prevede eliminarea incompatibilităţii funcţiei de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de CJ cu cea de reprezentant în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unor societăţi.

Potrivit proiectului, funcţia de primar şi viceprimar, primar al municipiului Bucureşti şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, manager, administrator, membru al Consiliului de administraţie sau cenzor, sau orice funcţie de conducere, ori de execuţie la societăţile comerciale, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor, inclusiv băncile sau instituţiile de credit, societăţile de asigurare sau financiare, la regiile autonome de inters naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţii publice.