Lucian Avramescu: biografie, viața și cariera, poezii celebre. Când și de ce a murit poetul român

Nu cu mult timp în urmă, poetul și jurnalistul român Lucian Avramescu a decedat în locuința sa din comuna Sângeru, județul Prahova. Se pare că poetul a fost găsit inconștient, în stop cardio-respirator, iar în ciuda mai multor eforturi de resuscitare, el s-a stins din viață, la vârsta de 73 de ani. Noi vă vom vorbi în rândurile următoare despre viața și cariera lui Lucian Avramescu.

Lucian Avramescu: biografie, viața și cariera, poezii celebre

Lucian Avramescu a venit pe lume la data de 14 august 1948, în comuna prahoveană Sângeru. În anul 1971, poetul a absolvit cursurile Facultății de Horticultură a Universității din Craiova, obținând licența în arhitectura peisageră. Ulterior, el a urmat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității din București, potrivit Agerpres.

În ceea ce privește cariera, Avramescu a debutat în 1967, cu poezie și reportaje, în revistele culturale și literare „Luceafărul” și „România literară”. Până în anul 1985, el a condus cenaclul „Serbările Scânteii Tineretului”. De-a lungul vremii, Lucian Avramescu a fost ziarist la „Orizont”, „Scânteia tineretului” și la „Tineretul liber”. Totodată, el a fondat în 1991 prima atenție de presă cu capital privat de după 1989, „A.M. Press”.

Știri din lume

O nouă monedă în România, bani noi de la BNR. Ce valoare are, cu ce...

Știri din lume

Recunoști vedetele tale preferate transformate de un artist digital. Cum arată artiștii și politicienții dacă...

Poezii celebre ale lui Lucian Avramescu

În 1975, Lucian Avramescu fost distins cu premiul de debut pentru poezie acordat de Editura Albatros, iar în 1979, poetul a primit premiul pentru scriitorii tineri. În 2002, scriitorul a fost distins cu Premiul „Geo Bogza”. Printre nenumăratele volume ale poetului se regăsesc și următoarele:

• „Poeme”
• „Stele pe dealuri”
• „Transplantul de albastru”
• „Un liber albatros”
• „Ei, aș! spunea poetul”
• „Nu cer iertare”
• „Bună seara, iubito”
• ”La câte războaie mondiale ale fericirii ai participat? – m-a întrebat îngerul”
• „N-am știut că te pot striga pentru ultima dată”
• ”Intrarea în grevă a plămânilor”
• ”Despre ambiția cuiva de a face alt om din mine”.

De asemenea, în anul 2002 a fost lansat volumul „Ciorne”, editat de A.M. Press. Acesta reunește materiale ale poetului, apărute în ziarul România liberă. Aproape un deceniu mai târziu, în 2011, Lucian Avramescu a lansat volumul de poezii „Poetul ca o casă în flăcări”. Potrivit sursei citate anterior, el a mai primit și Premiul de Excelență „Nichita Stănescu”.

„Bună seara, iubit-o”, piesa cântată de Loredana Groza și Ion Caramitru

”Bună seara, iubito, te aștept ca din cer
Să-mi aduci continente de palid mister
Cu acest tren personal și stingher
Bună seara, iubito, te aștept ca din cer.

Bună seara, iubito, pot să-ți spun prin cuvinte
Că puține mai sunt pe pământ lucruri sfinte
Că intră iubiri prematur în morminte
Bună seara, iubito, pot să-ți spun prin cuvinte.

Bună seara, iubito, sunt destui care vor
Să pună la uşa iubirii noastre zăvor,
Să pună lacăt cuvântului dor,
Bună seara iubito, sunt destui care vor.

Bună seara, iubito, te aștept ca și când
Numai dragostea noastră ar fi pe pământ
Mai presus de căderi, de măriri, de cuvânt
Bună seara, iubito, te aștept ca și când”.

Ultima dorință a lui Lucian Avramescu

Scriitorul și jurnalistul Ioan Manole a făcut publică o scrisoare a lui Lucian Avramescu către Preafericitul Părinte Daniel. Se pare că ultima dorință a poetului a fost să fie înmormântat în incinta Muzeului Pietrei, din Sângeru, comuna sa natală. Scrisoarea menționată a fost postată pe monitorulsv.ro.

„Mă adresez Dumneavoastră Părinte Patriarh Daniel cu o rugăminte pe care am speranța s-o împliniți, cu toate că întreaga ierarhie ce vă stă dedesubt a refuzat-o fără să pună întrebări și fără o minimă documentare. Ultimul NU ferm a venit de la un funcționar bisericesc al Patriarhiei. Cererea mea este de a se îngădui înmormântarea mea, scriitorul Lucian Avramescu, autor a peste treizeci de cărți, în incinta Muzeului Pietrei, la Sângeru, din Prahova, comună în care m-am născut (…)”.

De asemenea, poetul menționează că muzeul este realizat integral el și că a muncit mai bine de douăzeci de ani pentru a aduna cele trei mii de piese de piatră.