Alegeri parlamentare 2016: Câți senatori și deputați va avea noul Parlament

Viitorul Parlament va avea mai puțini senatori și deputați, față de actualul Legislativ, deoarece a fost reintrodus votul pe liste, după experimentul eșuat cu votul uninominal.

Mai puțini senatori și deputați în viitorul Legislativ, după alegerile de pe 11 decembrie, așa prevede noua lege electorală adoptată în 2015, potrivit news.ro.

Spre deosebire de alegerile parlamentare din 2012, senatorii şi deputaţii vor fi aleşi prin scrutin pe listă, conform principiului reprezentării proporţionale. O altă noutate a acestor alegeri este numărul mai mic de parlamentari faţă de legislatura actuală, dar şi introducerea votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români din afara graniţelor.

Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor prevede că norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

În acest fel, numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, se obține prin raportarea numărului de locuitori ai fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare, la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4.

Mai puțini senatori și deputați

Odată cu revenirea de la sistemul de vot uninominal la cel pe liste, se reduce numărul aleşilor de la 588, cât sunt în actualul legislativ, la 464.

În viitorul Parlament vor fi, astfel,  312 deputaţi, cărora li se adaugă cei 16 deputaţi ai minorităţilor naţionale (având în vedere că au fost respinse candidaturile aparţinând minorităţii turco-musulmane şi a ucrainenilor, deşi cei din urmă au reuşit să inscrie şase candidaturi în judeţul Maramureş, pentru colegiile obişnuite), şi 136 de senatori. La fel ca şi până în prezent, românii din afara graniţelor vor fi reprezentaţi de doi senatori şi patru deputaţi.

Românii vor putea vota doar la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde au domiciliul şi reşedinţa. Dacă, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.

În Parlament vor intra partidele care ating pragul electoral, adică 5% din totalul de voturi valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale. În ceea ce privește alianţele electorale ori politice, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 3% din voturile valabil exprimate din întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

Candidaţii independenţi vor obţine un mandat de parlamentar dacă obţin cel puţin un număr egal de voturi cu coeficientul electoral al circumscripţiei în care candidează.