Partidul post-fascist Fratelli d’Italia, condus de Giorgia Meloni, a ieșit pe primul loc duminică la alegerile legislative din Italia, eveniment fără precedent din 1945. Fratelli d’Italia a obținut între 22 și 26% din voturi, în timp ce partenerii săi de coaliție, Liga de extremă dreaptă a lui Matteo Salvini și Forza Italia al lui Silvio Berlusconi, au câștigat, respectiv, între 8,5 și 12,5% și între 6 și 8 % din voturi, conform sondajului institutului Opinio pentru postul de televiziune Rai. Cu toate acestea, alegerile din Italia nu au stârnit o mobilizare masivă la urne. Potrivit Ministerului de Interne, prezența la vot a fost de 50% la ora 17, în scădere cu opt puncte față de alegerile legislative din 2018, marcat în regiunile sudice ale peninsulei (-12 puncte), care au contribuit masiv la victoria în urmă cu patru ani a Mișcării 5 Stele, o formațiune antisistem care și-a propus să să lupte împotriva corupției, să pună în aplicare programe de mediu și forme de democrație directă. Dar, pentru prima dată din 1945, un partid post-fascist ar putea guverna Italia.
Născută la Roma pe 15 ianuarie 1977, Giorgia Meloni a devenit activistă la vârsta de 15 ani în asociații studențești clasificate de dreapta, în timp ce lucra ca babysitter sau chelneriță. În 1996, a ajuns șefa unei asociații de liceu, Azione Studentesca, a cărei emblemă este Crucea Celtică. În 2006, călătoria ei s-a accelerat, reușind să devină adjunct și vicepreședinte al camerei. Doi ani mai târziu, a fost numită ministru al Tineretului în guvernul lui Silvio Berlusconi, fiind singura sa experiență guvernamentală.
Apoi, începe să frecventeze cu asiduitate televiziunile. Tinerețea, temeritatea, formulele ei fac din ea clientă bună pentru mass-media. Înțelege că, cel puțin la fel de mult ca ideile, personalitatea unei tinere și drăguțe blonde într-o Italia încă foarte macho seduce. „Sunt Giorgia, sunt femeie, sunt mamă, sunt italiană, sunt creștină”, s-a adresat susținătorilor săi în 2019, la Roma, în cadrul unui discurs fervent devenit celebru. Giorgia Aloni, oratorul talentat, cultivându-și accentul popular tipic Romei, poate fi și fragil, ba chiar agresiv.
[rssfeed id='1612173855' template='list' posts=2]La sfârșitul anului 2012, obosită de disensiunile care erodau dreapta, ea a fondat Fratelli d’Italia împreună cu alți dizidenți ai berlusconismului și a ales să campeze în opoziție. Când Mario Draghi, fost guvernator al Băncii Centrale Europene, a format un cabinet de unitate națională în februarie 2021 pentru a scoate Italia din criza de sănătate și economică, Aloni și partidul ei au fost singurii care au refuzat să participe. „Italia are nevoie de o opoziție liberă”, a spus ea atunci. Tocmai în numele acestei libertăți, sinonimă cu suveranitatea, acest atlantist denunță încă din prima zi invazia rusă a Ucrainei .
„Italienii au transmis un mesaj clar în favoarea unui guvern de dreapta condus de Fratelli d’Italia”, a spus ea într-o scurtă adresă. „Vom guverna pentru toți italienii”, a mai promis ea.
Rezumând, ce se știe și ce nu se știe despre studii, cariera politică și viața privata a Georgiei Meloni
Foarte tânără, Giorgia Meloni descoperă sufletul unei activiste. Când era în liceu, s-a alăturat organizației de tineret Mișcarea Socială Italiană (MSI), care mai târziu a devenit Alianța Națională. Ea era responsabilă de organizația studențească. Avea să ajungă apoi consilier al provinciei Roma și președinte al Youth Action, mișcarea de tineret a partidului. De la 29 de ani, a fost deputat, înainte de a deveni cel mai tânăr ministru din istoria Republicii Italiene, relata Les Echos, pe 20 august 2022.
În 2018, președintele Fratelli d’Italia a făcut remarci virulente împotriva Franței. Potrivit informațiilor de la Le Point, din 1 septembrie 2022, ea îi acuzase pe francezi că s-au aflat în spatele atentatelor din Libia „pentru că i-a deranjat că Italia ar avea o relație privilegiată cu sectorul energetic din perioada Gaddafi ”. Declarații care făcuseră mult zgomot la acea vreme.
Pe tot parcursul campaniei legislative, Giorgia Meloni nu a încetat să-și prezinte convingerile religioase sau politice. Ea este de credință creștină și în timpul întâlnirilor sale a ținut discursuri, adesea controversate sau polemice, în favoarea modelului tradițional de familie format dintr-un tată și o mamă. Astfel, ea este împotriva căsătoriei și a dreptului la adopție al cuplurilor homosexuale. Giorgia Meloni apără și ea o politică anti-imigrație. Vrea pur și simplu să oprească sosirea migranților din Libia prin insula Lampedusa.
De la începutul războiului din Ucraina, Giorgia Meloni și-a schimbat poziția față de Vladimir Putin. Deși nu și-a ascuns admirația pentru președintele Rusiei, a denunțat pe contul său de Twitter invazia rusă a Ucrainei văzută ca „ un act inacceptabil de război pe scară largă al Rusiei lui Putin împotriva Ucrainei”. A făcut-o înainte de a se decide în favoarea trimiterii de arme către armata ucraineană. Asemenea întorsături amintesc de pozițiile lui Marine Le Pen sau Éric Zemmour.
În mai 2021 a fost publicată cartea „Eu sunt Giorgia”. Este o autobiografie a liderului Fraților Italiei care povestește despre viața ei de la intrarea în politică până la nașterea fiicei sale Ginevra. Și cifrele vânzărilor sunt record. Potrivit lui Nielsen, tirajul în primele zece zile a depășit 100 de mii de exemplare, însă datele par să crească.
Alături de liderul Fraților Italiei de ceva vreme se află jurnalistul TGCom 24 Andrea Giambruno. Cei doi nu sunt căsătoriți, dar formează un cuplu stabil de mulți ani, iar în 2016 au devenit părinții primei lor fiice, Ginevra. Născut la Milano în 1981, Andrea Giambruno este jurnalist și scriitor de programe de televiziune. A lucrat mulți ani în Mediaset în programe de aprofundare politică precum Quinta Colonna, unde a cunoscut-o pe Giorgia Meloni, Matrix, Mattino 5 și Stasera Italia. A fost și dirijor al Studio Aperto. Ceea ce probabil surprinde cel mai mult la Andrea Giambruno este că, așa cum a spus și Giorgia Meloni, a votat de mai multe ori stânga și are idei foarte diferite față de partenerul său pe diferite probleme.
În pole position pentru a deveni prima femeie șefă de guvern, Giorgia Meloni, în vârstă de 45 de ani, a reușit să-și demonizeze imaginea și să unească în numele său temerile și furia a milioane de oameni, a italienilor în fața creșterii prețurilor, a șomajului, a amenințării recesiunii sau a neglijării serviciilor publice. Împreună cu cei doi aliați ai săi Matteo Salvini și Silvio Berlusconi, ea promite reduceri de taxe, blocarea migranților care traversează Marea Mediterană, precum și o politică familială ambițioasă pentru a crește natalitatea într-o țară îmbătrânită.
Prioritățile sale sunt: închiderea granițelor pentru a proteja Italia de „islamizare”, renegocierea tratatelor europene pentru ca Roma să-și recapete controlul asupra destinului său, lupta împotriva „lobby-urilor LGBT” și a „iernii demografice” a țării, a cărei medie de vârstă este cea mai mare din lumea industrializată, chiar în spatele Japoniei.
Ea și partidul ei sunt moștenitorii Mișcării Sociale Italiene (MSI), un partid neofascist creat după cel de-al Doilea Război Mondial. La 19 ani, a declarat pentru postul francez France 3 că dictatorul Benito Mussolini este „un politician bun”. Dar, dacă trebuie să-și cruțe baza care pretinde acest trecut, știe și că, pentru a câștiga, trebuie să-i liniștească pe moderați. „Dacă aș fi fascist, aș spune că sunt fascist”, s-a apărat ea într-un interviu recent acordat revistei britanice „The Spectator” .
Ea recunoaște și astăzi că Mussolini „a făcut multe”, fără a-l exonera de „erorile” sale: legile anti-evreiești și plecarea la război. În rândurile sale, „nu este loc pentru cei nostalgici pentru fascism, nici pentru rasism și antisemitism”, a susținut Aloni adesea.
Favorită în sondaje, a declarat pe ultima sută de metri a campaniei electorale că este pregătită să guverneze.