09:49
Poprirea veniturilor salariale este una dintre cele mai frecvente metode prin care ANAF recuperează datoriile restante ale contribuabililor. Măsura este reglementată de Codul de procedură fiscală și completată de dispozițiile Codului de procedură civilă.
Deși reprezintă o formă legală de executare silită, legea prevede limite clare, astfel încât o parte din venitul persoanei să rămână neafectată pentru cheltuielile de trai, transmite Digi24.
Potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, atunci când un contribuabil nu își achită voluntar obligațiile fiscale, Agenția Națională de Administrare Fiscală poate începe executarea silită.
Măsura este aplicată doar după transmiterea somației, prin care debitorul este informat despre sumă și i se acordă 15 zile pentru a plăti datoria sau pentru a notifica intenția de mediere cu Fiscul.
Dacă în acest termen nu se face plata și nici nu se solicită o înlesnire la plată, ANAF continuă procedura de executare silită.
Citeşte şi: Criză în sistemul medical. Ce pot face românii rămaşi fără asigurare pentru a evita Urgenţele
Sunt supuse executării silite prin poprire:
salariile și alte venituri periodice,
pensii,
conturi bancare (soldul existent și încasările viitoare),
alte sume datorate debitorului de către terțe persoane.
Nu pot fi poprite:
sumele cu destinație specială prevăzute de lege,
creditele nerambursabile sau finanțările internaționale destinate unor proiecte,
drepturile salariale viitoare pe o perioadă de 3 luni de la înființarea popririi.
Din momentul în care adresa de poprire este transmisă către angajator sau bancă, toate sumele vizate devin indisponibile.
Până la achitarea integrală a datoriei, terțul poprit (de exemplu, angajatorul) nu poate efectua alte plăți din acele sume.
Dacă asupra aceluiași cont există mai multe popriri, termenul de 3 luni în care pot fi plătite salariile viitoare se calculează de la data primei popriri.
Citeşte şi: România, în clasamentele celor mai sărace ţări din Europa. Diferenţe tot mai mari faţă de Vest
Conform articolului 729 din Codul de procedură civilă, poprirea se aplică astfel:
Până la 50% din venitul lunar net, dacă datoria este pentru pensie alimentară sau întreținerea copiilor;
Până la 33% (o treime) din venitul lunar net, pentru alte tipuri de datorii.
Dacă o persoană are mai multe popriri, totalul reținerilor nu poate depăși jumătate din salariul net lunar.
Pentru veniturile mai mici decât salariul minim net, poprirea se aplică doar asupra sumei care depășește jumătate din acest cuantum.
Legea interzice poprirea următoarelor categorii de venituri:
alocațiile și indemnizațiile pentru copii,
ajutoarele de maternitate,
indemnizațiile pentru creșterea copilului bolnav,
ajutoarele de deces,
bursele de studii,
diurnele și alte indemnizații cu destinație specială.
De asemenea, ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă și indemnizațiile de șomaj pot fi urmărite doar pentru obligații de întreținere sau daune cauzate prin vătămări corporale.
Poprirea rămâne valabilă chiar și dacă persoana își schimbă angajatorul sau se pensionează. În acest caz, actele de poprire sunt transmise automat către noul angajator sau către casa de pensii competentă.
