12:01
Adoptarea monedei euro rămâne un obiectiv îndepărtat pentru România, mai ales în contextul în care Bulgaria a intrat oficial în Zona Euro la 1 ianuarie 2026. Vecinii de la sud de Dunăre beneficiază deja de dobânzi mai mici la credite și de o stabilitate economică sporită, în timp ce România este nevoită să mai aștepte finalizarea unor corecții economice majore.
Deși România și Bulgaria au aderat simultan la Uniunea Europeană, pe 1 ianuarie 2007, parcursul celor două state în privința monedei unice a fost diferit. La aproape două decenii de la aderare, România nu a făcut încă pasul către euro.
Bulgaria traversează în prezent o perioadă de adaptare, marcată de temeri privind posibile scumpiri, în condițiile în care leva continuă să circule temporar alături de euro. În cazul României, însă, adoptarea monedei unice este blocată de neîndeplinirea criteriilor de convergență stabilite prin Tratatul de la Maastricht.
Deși prin Tratatul de Aderare România s-a angajat să adopte euro, Uniunea Europeană nu impune un termen-limită clar, lăsând statelor membre libertatea de a decide momentul intrării în mecanismele tehnice necesare, precum ERM II.
Ministerul Finanțelor recunoaște că România nu a parcurs nici măcar etapele preliminare. Secretarul de stat Attila Gyorgy a transmis, într-un răspuns adresat Parlamentului, că țara noastră nu este parte a Mecanismului Ratei de Schimb II (ERM II), etapă obligatorie care presupune menținerea stabilității cursului de schimb pentru cel puțin doi ani înainte de adoptarea euro.
Citeşte şi: Bilanțul aderării României la Uniunea Europeană. Cât a contribuit și cât a primit, diferenţa este uruiaşă!
Potrivit datelor oficiale, România nu îndeplinește majoritatea criteriilor economice de convergență. Inflația anuală, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, a ajuns în octombrie 2025 la 8,4%, mult peste media de 0,8% înregistrată de cele mai performante state din UE.
Deficitul bugetar rămâne, de asemenea, o problemă majoră. Pentru primele zece luni ale anului 2024, acesta este estimat la 5,7% din PIB, peste pragul de 3% prevăzut de criteriile europene. Datoria publică se situează la aproximativ 57% din PIB, sub limita de 60%, însă tendința de creștere prognozată pentru 2026 ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor publice.
La acestea se adaugă nivelul ridicat al dobânzilor pe termen lung, de aproximativ 6%, peste pragul de referință acceptat la nivel european.
În aceste condiții, concluzia Ministerului Finanțelor este clară: România nu îndeplinește, în prezent, cerințele necesare pentru a adopta moneda euro.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, estimează că discuțiile serioase privind aderarea la Zona Euro ar putea fi reluate abia peste cinci până la șapte ani.
Acesta a explicat că dialogul instituțional pe acest subiect s-a blocat în anul 2018, moment în care a devenit evident că România este departe de îndeplinirea criteriilor necesare.
„Din 2018 Banca Națională n-a mai putut să colaboreze. A fost ultima ședință, dacă mi-aduc aminte, la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Și am renunțat și noi la toate comitetele. Am avut trei comitete, inclusiv unul tehnic, apropo de partea legată de numerar. Cum se aduce numerarul în țară, cum se distribuie numerarul euro. Deci eram avansați. Acum, dacă corecția fiscală înseamnă cinci sau șapte ani, înseamnă că peste cinci – șapte ani mai discutăm”, a declarat Mugur Isărescu.
În acest scenariu, România ar putea lua în calcul adoptarea monedei euro în intervalul 2030–2035.
Chiar dacă există scepticism în rândul populației, moneda euro ar aduce beneficii importante atât pentru cetățeni, cât și pentru economie.
Un avantaj major ar fi eliminarea riscului valutar pentru românii care au credite în euro, în special ipotecare. În prezent, fluctuațiile cursului pot duce la creșteri semnificative ale ratelor lunare.
De asemenea, dobânzile ar fi considerabil mai mici. Spre exemplu, un credit ipotecar de 100.000 de euro pe 30 de ani, în lei, poate ajunge la o dobândă totală de aproximativ 8%, ceea ce înseamnă o rată lunară de peste 730 de euro și o sumă totală de rambursat de peste 260.000 de euro.
În schimb, un credit similar contractat direct în euro, la dobânzi specifice Zonei Euro, ar avea o rată lunară de aproximativ 500 de euro, iar suma totală a dobânzilor ar fi aproape la jumătate.
Nu în ultimul rând, adoptarea euro ar proteja economiile românilor, moneda unică fiind una de rezervă globală, cu o stabilitate mult mai mare decât leul. Diferența este vizibilă și la nivelul inflației: în timp ce media UE se situează în jurul a 2,4%, în România aceasta rămâne semnificativ mai ridicată.
