09:49
Comisia Europeană a decis să suspende procedura de înghețare a fondurilor europene destinate României, după adoptarea de către Guvern a măsurilor privind reducerea deficitului. Decizia a fost interpretată de o parte a mediului de afaceri drept un posibil semnal că actualele măsuri de austeritate ar putea fi relaxate, în special în ceea ce privește IMCA (Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri), o taxă pe care chiar autoritățile au anunțat că intenționează să o elimine. Premierul Tánczos Barna a indicat în ultimele săptămâni că impozitul are șanse mari să dispară.
Și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră IMCA o povară fiscală nejustificată, aplicată unor companii într-un mod „aberant”. În opinia sa, guvernarea este acum mai dispusă să renunțe la această taxă.
„Eu am propus eliminarea încă de astă-vară, nu a fost un consens în coaliție în privința eliminării IMCA la acel moment. Acum se pare că există o mai mare deschidere în coaliție, vom purta negocieri în privința IMCA, pentru că IMCA frânează dezvoltarea, frânează investițiile. Și, dacă tot ne propunem să relansăm economia, trebuie să scoatem din priză aceste frâne care, practic, frânează relansarea – vorbim de taxe aberante cum este IMCA și nu este singura – în măsura posibilităților pe care le vom avea în interiorul bugetului din 2026”, a spus Nazare, într-o conferință, conform ziare.com.
Citeşte şi: Ilie Bolojan justifică majorarea TVA. „Chiar și așa rămânem printre țările cu cea mai redusă taxare din UE”
Între timp, economistul Laurian Lungu, cofondator al Consilium Policy Advisors Group, consideră că, deși semnalul venit de la Bruxelles este unul pozitiv, nu există, cel puțin momentan, premisele pentru reducerea taxelor.
„Pentru moment nu văd o asemenea posibilitate, pentru că ar fi considerat un pas în spate. Nu cred că vom ajunge acolo, pentru că efortul necesar redresării bugetare abia începe. Ce mesaj ar fi acela că tu dai înapoi ca stat?”, afirmă acesta.
Totuși, din punct de vedere economic, renunțarea la unele taxe ar avea logică, spune analistul.
„Din punct de vedere economic aș susține o reducere a unor tipuri de taxe, însă politic cred că va fi foarte greu de acceptat această strategie. Politic n-ar fi mesajul potrivit și probabil Comisia și piețele internaționale l-ar interpreta greșit”, explică specialistul, care estimează și că 2026 se anunță un an complicat.
Citeşte şi: Guvernul Bolojan realizează a doua rectificare bugetară. Unde merg cei mai mulți bani
El reamintește că procedura de deficit excesiv, activată în aprilie 2020, rămâne în vigoare, chiar dacă nu mai produce consecințe directe. Bruxelles-ul nu aplică sancțiuni, dar continuă monitorizarea strictă.
„După 2026, da, probabil că am putea să ne gândim la alte scenarii, la tăieri de taxe, dar până atunci chiar dacă economic ar fi indicat – eu ca economist susțin tăierea unor taxe, pentru că în acest moment practic creșterile de taxe care au loc aduc mai puțin bani la buget decât se anticipează, vedem că taxele cresc, dar veniturile per total scad – politic cred că va fi foarte-foarte greu de acceptat această strategie”, adaugă Laurian Lungu.
În acest context, spune analistul, populația și mediul privat vor resimți în continuare presiunea fiscală, întrucât efortul bugetar necesar este abia la început. Redresarea economiei, începută în urmă cu doar câteva luni, va necesita ani, subliniază acesta.
„Perioadele acestea de redresare bugetară durează ani și din această perspectivă nu mă aștept în niciun caz ca 2026 să fie un an de respiro fiscal”, avertizează Lungu.
În privința deciziei Comisiei Europene, el consideră că aceasta marchează un sprijin pentru măsurile luate de noul guvern și reprezintă totodată o confirmare a direcției asumate.
„Eu o văd ca pe o recompensă a eforturilor noului guvern de a reduce deficitul bugetar, de a se angaja pe o traiectorie descendentă a acestuia, de a-și asuma măsuri pe partea de creșteri de taxe, pe partea de tăieri de cheltuieli, care să sperăm că vor veni”, afirmă economistul.
Mai mult, acesta vede gestul Bruxelles-ului și în contextul renegocierii PNRR, în condițiile în care România a renunțat la o parte din fonduri, consolidându-și astfel relația cu Comisia.
„Sub toată această umbrelă, mi se pare că mesajul e unul de întărire a acestor legături între Comisie și Guvern, care par a fi bazate pe mai multă încredere decât au fost până acum”, apreciază el.
Reamintim că renegocierea PNRR a început în luna iunie, imediat după numirea lui Dragoș Pîslaru ca ministru al Investițiilor și Fondurilor Europene.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat noua variantă a programului, cu o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde reprezintă fonduri nerambursabile, iar 7,84 miliarde sunt împrumuturi avantajoase.
„Aceste fonduri vor merge către investiții în infrastructură, spitale, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației”, a explicat premierul.
În același timp, deficitul bugetar al României pentru primele nouă luni din 2025 a ajuns la 102,4 miliarde lei (5,39% din PIB), în creștere față de anul anterior, ceea ce arată nivelul presiunii asupra finanțelor publice și dificultățile pe care Guvernul le are în atingerea țintei de deficit de aproximativ 8,4% pentru întregul an.
