14:00
Guvernul condus de Ilie Bolojan a publicat un proiect de lege ce vizează restructurarea profundă a pensiilor de serviciu pentru magistrați și personalul auxiliar din justiție. Proiectul a fost redactat fără consultări publice și fără avizele prealabile ale instituțiilor responsabile din domeniu.
Inițiativa legislativă presupune modificarea mai multor acte normative, printre care Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Legea nr. 567/2004 referitoare la personalul auxiliar din instanțe și parchete. Obiectivele principale sunt alinierea pensiilor speciale la principiile contributivității și asigurarea sustenabilității bugetului public.
Una dintre cele mai importante modificări prevede majorarea vârstei standard de pensionare pentru magistrați de la 60 la 65 de ani. De asemenea, va fi necesară o vechime totală de cel puțin 35 de ani în muncă, dintre care minimum 25 de ani trebuie să fi fost petrecuți în funcții juridice, precum judecător, procuror sau magistrat-asistent.
Modificări substanțiale apar și în calculul pensiei: noua formulă va limita pensia de serviciu la cel mult 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor permanente din ultimele 60 de luni de activitate, în contrast cu actualul procent de 80% aplicat mediei pe 12 luni. În plus, valoarea netă a pensiei nu va putea depăși 70% din venitul net realizat în ultima lună lucrată.
Citeşte şi: Legea Austerităţii a fost publicată în Monitorul Oficial. Ce scumpiri se anunţă de la 1 august 2025
Pentru magistrații care nu ating pragul de 25 de ani în funcții juridice, dar au cel puțin 20 de ani în sistem, pensia va fi penalizată cu 2% pentru fiecare an lipsă – o dublare față de actuala penalizare.
Proiectul prevede o perioadă de tranziție între 1 septembrie 2025 și 1 ianuarie 2029, în care pensionarea va fi posibilă începând de la vârsta minimă de 47 de ani și 8 luni, cu condiția acumulării celor 25 de ani în funcții juridice. Această vârstă minimă va crește cu câte patru luni pe an, ajungând treptat la 65 de ani.
Pentru o tranziție mai lină, se va permite includerea a maximum 5 ani de activitate în alte profesii juridice (avocat, consilier juridic, notar), desfășurată înainte de intrarea în magistratură. Această facilitate va fi însă eliminată complet după anul 2030.
Cei care se pensionează înainte de intrarea în vigoare a noii legi vor beneficia în continuare de reglementările actuale, fără recalcularea pensiilor. Pentru ceilalți, pensia va putea fi majorată cu 1% pentru fiecare an suplimentar peste pragul de 25 de ani, dar doar dacă ies la pensie înainte ca noua lege să intre în vigoare.
Modificările propuse se aplică și personalului auxiliar din instanțe și parchete (grefieri, registratori, experți criminaliști etc). Aceștia vor putea accesa pensia de serviciu doar dacă au o vechime totală de 35 de ani, dintre care cel puțin 25 în domeniul juridic. Pensia va fi calculată în același mod: 55% din media salariilor brute din ultimele 60 de luni, fără a depăși 70% din venitul net al ultimei luni.
În cazul în care nu se atinge pragul minim de 25 de ani în funcții juridice, se va aplica aceeași penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă. Vârsta de pensionare va crește progresiv până la 65 de ani până în 2030.
Proiectul prevede și ajustări pentru pensiile de urmaș și invaliditate. Soțul supraviețuitor va putea primi pensia de urmaș abia după împlinirea vârstei de 65 de ani (în loc de 60), iar calculul va respecta aceleași plafoane ca în cazul pensiilor de serviciu. Pensia de invaliditate va fi și ea stabilită conform noilor reguli, fără excepții.
Una dintre cele mai controversate măsuri este eliminarea actualizării automate a pensiilor de serviciu în funcție de majorările salariale ale celor aflați în activitate. Noua lege elimină complet acest mecanism, cu excepția celor deja pensionați sau care se pensionează înainte de aplicarea noii legislații.
