16:21
Săptămâna Mare, cunoscută și ca Săptămâna Patimilor, este intervalul cuprins între Duminica Floriilor și Paște, având o semnificație profundă în calendarul creștin. Aceasta este perioada în care credincioșii își îndreaptă atenția spre rugăciune, liniște sufletească și pregătirea pentru marele eveniment al Învierii.
Dincolo de dimensiunea spirituală, tradiția populară românească abundă în obiceiuri și interdicții legate de gospodărie, dintre care spălatul rufelor ocupă un loc special.
Tradiții și obiceiuri din Săptămâna Mare
Primele două zile – Lunea și Marțea Mare – sunt, potrivit obiceiului, cele mai potrivite pentru curățenia generală de primăvară. Femeile spală haine, aerisesc camerele, curăță curțile și se îngrijesc ca gospodăria să fie pregătită pentru Sărbătoarea Paștelui. Spălatul hainelor în aceste zile este chiar binevenit, fiind considerat un gest de curățare exterioară ce însoțește purificarea interioară.
Citeşte şi: Cât costă masa de Paşte în 2025 în comparaţie cu 2020. Preţurile aproape s-au dublat!
De miercuri încep însă zilele în care activitățile casnice sunt tot mai reduse. Miercurea Mare este asociată cu trădarea lui Iuda, iar tradiția spune că spălatul rufelor în această zi poate atrage ghinionul asupra casei. Prin urmare, este o zi de liniște, în care credincioșii aleg rugăciunea în locul treburilor casnice.
Joia Mare este dedicată vopsirii ouălor și finalizării pregătirilor pentru Paște. În unele regiuni, aceasta este considerată ultima zi în care se mai pot face treburi gospodărești, inclusiv spălatul. În altele, însă, se recomandă deja renunțarea la activități casnice, în semn de respect pentru semnificația religioasă a acestei perioade.
Vinerea Mare, cunoscută drept Vinerea Patimilor, este ziua în care se comemorează Răstignirea lui Iisus Hristos. Este considerată cea mai tristă zi din calendarul creștin, iar tradiția spune că nu este bine să gătești, să faci curățenie sau să speli. Mulți credincioși țin post negru, iar în unele părți ale țării se practică scăldatul în apă rece, ca simbol al curățării sufletești.
Tradiția în fața realității moderne
Deși aceste obiceiuri sunt încă respectate cu strictețe în mediul rural, în orașe ele sunt adesea privite cu mai multă flexibilitate. Reprezentanții Bisericii Ortodoxe subliniază că nu există o interdicție religioasă fermă legată de spălatul hainelor, accentuând că esențială este trăirea spirituală, nu respectarea strictă a unor reguli.
Important este ca fiecare să-și găsească propriul mod de a trăi Săptămâna Mare cu demnitate, liniște și gând curat.
Citeşte şi: Prognoza meteo de Paşte. Cum va fi vremea, anunţ de ultimă oră făcut de şefa ANM
Paștele rămâne o sărbătoare a iubirii, a comuniunii și a bucuriei împărtășite în familie. Mesele bogate, casele primenite și revederile cu cei dragi creează o atmosferă caldă și încărcată de emoție. Pentru cei mici, Paștele înseamnă timp prețios alături de părinți, daruri de la Iepuraș și multă veselie.
Respectarea tradiției este, în cele din urmă, o alegere personală. Obiceiurile transmise din generație în generație își păstrează farmecul și rostul, dar ceea ce contează cu adevărat este pacea din suflet și deschiderea spre lumină și speranță.
