Speranța de viață în Europa. Cât trăiește un român după pensionare și care este situația în celelalte țări europene

Speranța de viață în România se situează pe penultimul loc în Europa. Din cauza pandemiei de coronavirus, aceasta a scăzut în medie cu 1,4 ani, dublu față de media europeană, de 0,7 ani, se arată într-un raport oficial privind Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană. Cât trăiește un român după pensionare, în comparație cu restul europenilor.

Speranța de viață în Europa a scăzut

Țara noastră se află în mijlocul discuțiilor cu privire la creșterea vârstei de pensionare la 70 de ani, la cerere, dar, din păcate, studiile arată că speranța de viață a românilor este în scădere. Potrivit statisticilor, în timpul pandemiei de coronavirus, speranța de viaţă a scăzut cu 1 an și 4 luni în România, dublu față de media europeană, de 0,7 ani.

După ce ajunge la vârsta pensionării, un bărbat român mai trăiește, în medie, numai 6 ani, potrivit cifrelor Eurostat. Polonezii, de exemplu, depășesc cu 8 ani vârsta la care își încheie activitatea în câmpul muncii, germanii 11, iar în Spania cu 12 ani și jumătate.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

România, la coada clasamentului

Țările europene care au cea mai ridicată speranță de viață sunt Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani) și Irlanda (82,8 ani), în timp ce la coada clasamentului se regăsesc Lituania (75,1 ani), România (74,2 ani) și Bulgaria (73,6 ani).

Deși speranța de viață la noi în țară crescuse cu peste 4 ani între 2000 și 2019 (de la 71,2 până la 75,6 ani), pandemia a dat peste cap cifrele și a inversat unele dintre câștigurile înregistrate în ultimele două decenii. Practic, speranța de viață în țara noastră a ajuns la 74,2 ani, în timp ce media scăderii speranței de viață în UE a fost de 0,7 ani.

Medicii avertizează că stilul de viața nesănătos poate reduce și mai mult această medie

De vină pentru mai mult de jumătate din numărul de decese care se înregistrează la noi în țară sunt comportamentele nesănătoase: alcool și fumat în exces, alimentație nesănătoasă și o activitate fizică redusă, arată concluziile documentului publicat de Comisia Europeană.

„România raportează un consum mai mare de alcool și diete mai nesănătoase decât mediile UE, dar obezitatea la adulți este cea mai scăzută din UE. Fumatul la adulți este acum puțin mai mic decât media UE. Acești factori de risc sunt mai răspândiți la bărbați decât la femei. Ratele supraponderale, obezității și fumatului în rândul adolescenților sunt ridicate și au crescut constant în ultimele două decenii”, scrie în document.

Cheltuielile pe cap de locuitor pentru prevenţie la noi în țară sunt pe penultimul loc în Uniune. Asta înseamnă că, înainte de pandemie, sănătatea publică era subfinanţată şi neperformantă. Cheltuielile de sănătate pentru asistenţa medicală primară se numără, de asemenea, pe ultimele locuri în comparație cu restul țărilor din UE.

Punctele slabe din domeniul asistenţei medicale primare şi al prevenţiei pot fi o explicație pentru ratele ridicate ale mortalităţii din România. Vorbim atât deste cauze care pot fi prevenite, cât şi din cele care pot fi tratate. În 2017, România s-a aflat pe locul 4 în UE la incidenţa deceselor.