Home » Tehnologie & Știinta » Animale care cântă. Despre ce cântă de fapt și care sunt aceste specii

Animale care cântă. Despre ce cântă de fapt și care sunt aceste specii

Cojocaru Cristian / 11.10.2021, 16:49
Animale care cântă. Despre ce cântă de fapt și care sunt aceste specii

Creaturile din întreaga lume au metoda lor de a comunica. Află care animale cântă și câte dintre acestea utilizează această modalitate în a comunica între ele.

Animale care cântă din diferite motive

Schimbul de triluri și ciripituri le întâlnim în mod obișnuit la păsări, însă, poate proveni și din repertoriul vocal al unei perechi de șoareci. Aceste rozătoare se găsesc în pădurile din America Centrală și comunică prin…cântec. Chiar dacă sunetele lor se încadrează în mare parte în afara gamei noastre auditive, cercetătorii au dezvăluit simfoniile micilor animale la o frecvență pe care o putem distinge.

Mai multe animale cântă decât ne-am fi putut aștepta. Astfel că, în primul rând, va trebui să înțelegem ce anume separă o melodie de alte sunete. Cercetătorii au definit o melodie ca fiind o secvență de tonuri, care poate fi repetată într-o perioadă de timp în ceva ce seamăn a fi o melodie, după cum a explicat profesorul de biologie de la Universitatea Harvard, Brian Farrell.

Potrivit acestuia, ”toate melodiile sunt sunete, dar nu toate sunetele sunt melodii”. Mergând un pas înainte, am putea spune că o melodie implică un anumit grad de compoziție, care este ajutat de o abilitate de a improvia. Ceea ce este intersant este faptul că animalele care cântă sunt de cele mai multe ori și cele care învață reproducerea acestor sunete de la părinți, astfel că nu se nasc cu această abilitate.

Liliacul mexican este un alt animal care cântă. Astfel, acesta încearcă să atragă atenția femelelor în timpul sezonului de împerechere cu ajutorul unui ton puternic. Astfel când un liliax de sex masculin reușește să atragă atenția unui potențial partener, lcururile devin din ce în ce mai interesante. Astfel, el își modelează cântecul pentru a încorpora o varietate de secvențe, în acest fel reușind să mențină femeia intrigată suficient de mult timp pentru a începe împerecherea, după cum s-a demonstrat într-un studiu din 2013.

Gibonii par a fi unii dintre cei mai sublimi cântăreți din lumea primatelor. Nu toate speciile de giboni pot face asta, dar celelalte pot produce arii complexe care uneori sunt intercalate cu strigăte lungi și convulsive, cu explozii de sunet mai scurte, utilizând mecanisme vocale pe care cercetătorii le-au descoperit ca fiind obișnuite și în cazul cântăreților de operă. Aceste melodii sunt utilizate atât pentru a alerta prezența prădătorilor cât și pentru a se împerechea.

Desigur, acest clasament nu putea să nu fie completat de către balena cu cocoașă. În anul 1970, biologul american Roger Payne a captivat imaginația publicului atunci când a reușit să realizeze primele înregistrări cu cântecul unei balene. Aceste cântece par să să fi fost cele care au avut un impact atât de puternic, încât se crede că au contribuit la stimularea impulsului împotriva vânătorii de balene.

animale cântă
Balena cu cocoasa este unul dintre cele mai cunoscute animale datorita cantecelor sale

Care este motivul din spatele cântecelor

Aceste animale sunt doar câteva dintre speciile care pot cânta. Pe lângă competiția pentru teritoriu, colectiv și hrană, animalele care locuiesc în același spațiu acustic trebuie să ”concureze pentru lățimea de bandă”, astfel ca ele să poată fi auzite, după cum a afirmat Farrell. Cântecele vin cu avantajul de a transmite informații pe distanțe mari. Acest lucru poate fi utilizat atunci când este folosit pentru delimitarea teritoriului sau pentru alertarea celorlalți cu privire la prădători, dar are și un rol foarte important în procesul de împerechere.

Deși acestea sunt motivele de la baza simfoniilor animalelor, chiar dacă nu s-a demonstrat, sunt șanse ca animalele să cânte și pentru bucuria și bunăstarea lor. Este cunoscut faputl că animalele au la rândul lor ”vieți emoționale”, lucru confirmat și de către Farrell care a afirmat că există nenumărate scrieri pe baza acestui subiect.

De exemplu, cercetătorii au studiat impactul compozițiilor lui Mozart asupra șoarecilor, care pot auzi tonurile cu cea mai mare frecvență a muzicii și au descoperit că muzica scade tensiunea arterială a șoarecilor, care este în general corelată cu sentimentele de calm. Pentru a se baza pe astfel de descoperiri, Snowdon a decis să facă un pas mai departe: acum 13 ani, a început să lucreze cu un violoncelist pe nume David Teie, pentru a stabili dacă această relație va rezista dacă ar compune muzică special pentru animale.

Ei au emis ipoteza că animalele ar fi și mai susceptibile să răspundă la muzică dacă ar conține frecvențe în intervalele lor vocale și audibile, precum și un tempo familiar bazat pe bătăile inimii sau pe tiparul de vocalizări. În două studii separate, Snowdon și Teie au decis să studieze pisicile și o specie de maimuță numită tamarin din bumbac (Saguinus oedipus) și să măsoare răspunsurile creaturilor la o serie de balade de animale experimentale pe care Snowdon și Teie le-au compus.

În primul rând, pentru tamarini au compus două melodii distincte: una compusă din bătăi ascuțite, staccato, care evocă bâlbâiala agitată a unei maimuțe și o altă melodie pătrunzătoare și șuierătoare. În ambele cazuri, muzica special compusă a evocat un răspuns. Studiul lor din 2009 despre tamarini, publicat în revista Biology Letters, a arătat că pot liniști sau excita cu succes maimuțele în funcție de melodia pe care au auzit-o.