Care este legea lui Ohm, cine a descoperit-o și în ce situație se poate aplica această lege

Mulți dintre noi am auzit atât la școală, la orele de fizică cât și probabil uneori, în viața de zi cu zi, despre legea lui Ohm. Cu toate acestea, nu foarte mulți știu cine e desoperit-o și în ce situații ne poate ajuta această lege a fizicii. Află detalii despre fizician, dar și când putem vorbi despre această lege.

Ce reprezintă și cum se calculează legea lui Ohm

Cantitatea de curent constant printr-un număr mare de materiale este direct proporțională cu diferența de potențial sau tensiunea dintre materiale. Astfel, dacă se triplează tensiunea V (în unități de volți) dintre două capete ale unui fir din unul dintre aceste materiale, se triplează și curentul I (amperi), iar coeficientul V/I rămâne constant.

Coeficientul V/I pentru o anumită bucată de material se numește rezistența sa, R, măsurată în unități numite ohmi. Rezistența materialelor pentru care legea lui Ohm este valabilă nu se modifică în intervale enorme de tensiune și curent.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Legea lui Ohm poate fi exprimată matematic ca V/I = R. Că rezistența, sau raportul dintre tensiune și curent, pentru tot sau o parte dintr-un circuit electric la o temperatură fixă ​​este în general constantă, a fost stabilit până în 1827 ca rezultat al investigaţiile fizicianului german Georg Simon Ohm.

Declarații alternative ale legii lui Ohm arată curentul I într-un conductor este egal cu diferența de potențial V peste conductor împărțită la rezistența conductorului, sau pur și simplu I = V/R, și că diferența de potențial peste un conductor este egală cu produsul dintre curent în conductor și rezistența acestuia, V = IR.

Într-un circuit în care diferența de potențial sau tensiunea este constantă, curentul poate fi micșorat prin adăugarea de rezistență mai mare sau mărit prin îndepărtarea unei anumite rezistențe. Legea lui Ohm poate fi exprimată și în termeni de forță electromotoare, sau tensiune, E, a sursei de energie electrică, cum ar fi o baterie. De exemplu, I = E/R.

Cu modificări, legea lui Ohm se aplică și circuitelor de curent alternativ, în care relația dintre tensiune și curent este mai complicată decât pentru curenții continui. Tocmai pentru că curentul este variabil, pe lângă rezistență, apar și alte forme de opoziție la curent, numite reactanță.

Combinația de rezistență și reactanță se numește impedanță, Z. Atunci când impedanța, echivalentă cu raportul dintre tensiune și curent, într-un circuit de curent alternativ este constantă, o apariție obișnuită, se aplică legea lui Ohm. De exemplu, V/I = Z. Cu modificări ulterioare, legea lui Ohm a fost extinsă la raportul constant dintre forța magnetomotoare și fluxul magnetic dintr-un circuit magnetic.

Cine a fost fizicianul Ohm

În data de 16 martie 1789 se năștea fizicianul Georg Simon Ohm, fiind cel care, în urma cercetărilor sale a descoperit și legea care îi poartă numele. Unitatea internațională de măsură a rezistenței electrice poartă numele acestuia.

Ohm s-a născut la Erlangen, fiind un cercetător pasionat începând să studieze, încă de pe vremea când era profesor de liceu, pila galvanică, inventată de către Alessandro Volta. Fizicianul a utilizat echipament inventat de el însuși, descoperind proporționalitatea dintre diferența de potențial. intensitatea curentului electric și rezistena electrică.

Aceasta a devenit cunoscută în lumea fizicii și implicit în cea științifică începând cu anul 1826. Chiar și în zilele noastre ea este cunoscută ca legea conducției electrice sau, mai simplu, legea lui Ohm. Fizicianul a încetat din viață în data de 6 iulie 1854.