De ce exploziile bombelor nucleare au formă de ciuperci. Detaliul inedit scos la iveală de specialiști

Exploziile bombelor nucleare seamănă cu o ciupercă, iar oamenii de știință au venit cu explicația care stă în spatele acestui efect. Află totul despre energia uriașă din spatele unei bombe atomice.

Motivul pentru care exploziile bombelor nucleare seamănă cu o ciupercă

Atunci când o bombă explodează, energia este dispersată în toate direcțiile. Poate și tu ești unul dintre cei care se întreabă, de ce în cazul bombelor atomice, explozia arată ca o ciupercă și nu ca o minge de foc. Deși izbucnirea de energie formează inițial o sferă de aer fierbinte, acesta este doar începutul poveștii, potrivit Katie Lundquist, cercetător în ingineria calculelor la Laboratorul Național Lawrence Livermore din California. Deoarece aerul fierbinte crește, cea mai mare parte a sferei din coloana din mijloc are parte de mai multă flotabilitate decât o fac marginile.

”În felul în care este modelată o sferă, ai cea mai mare coloană de fluid cu densitate redusă la mijloc, astfel încât crește cel mai repede”, a spus Lundquist.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Deși întreaga sferă se ridică, deoarece această coloană din mijloc se ridică cu o viteză mai mare, aerul mai rece din afara sferei începe să ”se acumuleze sub bula care se ridică”, a declarat Lundquist pentru Live Science. Acest lucru face ca bula aflată în creștere să se distorzioneze, iar pentru că moleculele de aer fierbinte se mișcă rapid, ajung să creeze atît de mult spațiu între ele încât se formează un vid.

Astfel ”acest material este aspirat în vid, care este împins în sus și astfel se formează norul în formă de ciupercă”, după cum a mai explicat omul de știință. Astfel, acest ”jet” aspiră tot ceea ce este în jurul său, formând tulpina rădăcinii, iar acest lucru chiar dacă se alimentează cu energie din capacul ciupercii.

Aceste teste au fost făcute pe Pământ, însă Lundquist a explicat că în cazul în care o bombă atomică ar exploda pe Lună, efectul nu ar fi același. ”Ai nevoie de o atmosferă, astfel încât să poată avea acel material fluid. Nu se va întâmpla în vid”, a mai adăugat cercetătorul. Astfel, mediul fără aer al lunii nu ar avea nicio modalitate de a distorsiona sfera inițială și nu ar exista nicio diferență în densitatea aerului pentru a aspiral acel material din jur pentru a crește norul.

Bombele de la Hiroshima și Nagasaki

Chiar și în cazul bombelor atomice, aceste ”ciuperci” pot fi diferite. În funcție de randamentul exploziv al bombei și de înălțimea la care se declanșează, norul rezultat va avea caracteristici diferite. Explozii precum cele care au avut loc peste Hiroshima și Nagasaki, Japonia, la deznodământul celui de-Al Doilea Război Mondial au avut două părți principale.

O parte a cuprins undele de nor alb de deasupra, realizate din produsele vaporizate ale bombei în sine și condensând apa din aerul înconjurător. Cealaltă parte a fost o tulpină de material și resturi întinse de la sol. Capacul și tulpina de pe acești nori nu s-au întâlnit, deoarece bombele au fost detonate sus, la aproape 610 metri deasupra solului.

Chiar dacă au provocat daune serioase, aceste două bombe au fost destul de slabe în comparație cu bombele dezvoltate anterior, exploziile lor având o putere de 20 de kilotone, după cum a afirmat Departamentul de Energie al SUA. La polul opus, bomba Tsar a Rusiei a avut o putere de 50.000 de kilotone.

Lundquist și colegii săi de laborator studiază aceste efecte astfel încât, în cazul unei crize nucleare, să poată ”ști unde sunt particulele radiologice pentru a prezice în mod corect acest lucru și apoi să ofere îndrumări privind gestionarea consecințelor care ar proteja sănătatea publică”.