Diferența dintre o stea și o planetă. Cum le recunoști pe cer

Înțelegerea universului nostru poate fi o sarcină descurajantă uneori. Există atât de multe lucruri acolo între planete, asteroizi, stele, găuri negre, nebuloase, pulsari și alte obiecte încât lucrurile pot deveni confuze. Avem nevoie de o modalitate de a clasifica toate aceste obiecte și de a le recunoaște cu ușurință. Așadar poate ți-ai pus și nu o dată întrebarea cu privire la diferența dintre o stea și o planetă. Iată care sunt acestea.

Care este diferența dintre o stea și o planetă

Aflat în fața diferențierii dintre cele două, în primul rând ar trebuie să știi care sunt definițiile pentru fiecare în parte. Apoi, trebuie să știi că, de fapt, nu este numai o diferență, ci sunt cinci diferențe principale între o planetă și o stea.

Definiția unei planete

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Uniunea Astronomică Internațională a reelaborat definiția unei planete în 2006 pentru a o face mai precisă, pe măsură ce se găseau tot mai multe obiecte în Sistemul Solar care puteau fi clasificate în mod liber sub umbrela „planetă”, fără a fi obiecte cu adevărat relevante. O controversă a apărut în această perioadă, deoarece Pluto, care obișnuia să fie clasificată ca planetă pentru cea mai lungă perioadă de timp, a fost retrogradată la clasificarea planetelor pitice și dezbrăcată de statutul său de planetă. Conform acestei noi definiții, pentru ca un obiect să fie clasificat ca planetă, trebuie să îndeplinească următoarele trei cerințe:

• o planetă trebuie să fie un obiect care orbitează în jurul Soarelui;
• o planetă are suficientă masă pentru a ajunge la echilibrul hidrostatic. Acest lucru înseamnă, practic, propria sa gravitație o va „contura” într-o formă aproape sferică;
• o planetă trebuie să-și fi curățat orbita de alte obiecte. Aceasta înseamnă că nu se găsesc alte obiecte mari pe orbita sa, în afară de proprii sateliți.

Acest ultimul punct i-a luat lui Pluto statutul de planetă, deoarece există și alte obiecte în vecinătatea sa, în special într-o zonă numită centura Kuiper.

Definiția unei stele

O stea este definită ca un obiect luminos care trece printr-un proces de fuziune nucleară și este modelat de propria sa gravitație într-o formă (aproape) sferică. Definiția unei stele poate părea confuză, deoarece stelele trec prin diferite etape în timpul vieții lor. Definiția de mai sus se aplică pentru ceea ce se numesc stele din secvența principală, care sunt stele care trec prin etapele lor principale de fuziune.

Când o stea se formează sau după ce moare, aceasta primește o clasificare diferită, chiar dacă unele dintre acestea ar putea conține și stea în numele lor. După ce stelele mor, ele se pot transforma în pitice negre, stele neutronice sau găuri negre, în funcție de dimensiunea și tipul stelei.

Cele cinci diferențe principale

Așa cum era menționat anterior, între stele și planete există cinci diferențe majore. Iată care sunt acestea.

Planetele orbitează întotdeauna în jurul unei stele și niciodată invers

Însăși definiția unei planete afirmă că, pentru ca o planetă să fie clasificată ca atare, trebuie găsită orbitând în jurul unei stele la fel cum orbitează Pământul în jurul Soarelui. Stelele au o masă mai mare decât planetele. Gravitația acestei mase este cea care „blochează” planetele pe orbitele lor și le face să o ocolească atunci când sunt create.

În timp ce teoretic s-ar putea întâmpla contrariul (a avea o orbita stelară în jurul unei planete), legile fizicii fac aproape imposibil și un astfel de sistem nu a fost niciodată găsit. Unele definiții afirmă că stelele sunt staționare în timp ce planetele orbitează în jurul lor. Acest lucru este incorect, deoarece stelele se mișcă, de asemenea, în jurul centrului galaxiilor lor.

Planetele sunt făcute din rocă, gheață, gaz sau apă în timp ce stelele sunt făcute din plasmă

Plasma este a patra stare fundamentală a materiei după lichidă, solidă și gazoasă. Plasma poate fi greu de explicat, deoarece nu este ușor de vizualizat, iar definiția poate fi confuză. Gândiți-vă la ea ca la un gaz foarte fierbinte care începe să conducă electricitatea. Un fulger este un exemplu de plasmă.

Reacțiile nucleare care au loc în miezul stelelor îl fac atât de fierbinte încât cea mai mare parte devine plasmă. Pe de altă parte, planetele pot fi formate din multe elemente diferite. De exemplu, Marte este făcut din rocă și gheață, în timp ce Jupiter și Saturn sunt în mare parte formate din gaz și doar un mic nucleu stâncos. Plasma poate fi găsită pe unele planete, în special pe cele foarte fierbinți, însă nu este componenta lor principală.

Stelele emit propria lor lumină iar planetele nu

Stelele sunt strălucitoare și este posibil ca ele să emită lumină din cauza reacției nucleare care are loc în ele. Planetele sunt formate din elemente mult mai reci care, în cea mai mare parte, nu generează lumină. Motivul pentru care putem vedea planetele de pe Pământ este același motiv pentru care putem vedea Luna. Ele reflectă lumina de la Soare. În cazul planetelor îndepărtate, ele reflectă și lumina de la propriile lor stele.

Unele planete generează cantități mici de lumină sau radiații, dar de obicei este prea slabă pentru a fi percepută la distanță lungă. De exemplu, Jupiter generează unele emisii de căldură care pot fi detectate cu echipamente cu infraroșu, dar sunt invizibile pentru ochiul uman.

Planetele sunt întotdeauna mai reci decât stelele din sistemul lor

Temperatura stelelor poate varia foarte mult în funcție de tipurile lor. Stele pitice roșii, stelele mai puțin fierbinți încep de la 3.500 Kelvin. La capătul opus, supergiganții albaștri pot atinge 40.000 Kelvin. Propriuul nostru soare este undeva la nivelul de jos, la 5.800 Kelvin. Un lucru rămâne constant și este că planetele dintr-un sistem stelar au întotdeauna o temperatură mai scăzută decât stelele lor, deoarece nu au cantitățile masive de reacții termonucleare care au loc în nucleele lor pe care le au stelele.

În interiorul unei stele, fuziunea nucleară are loc în mod constant în timp ce acest lucru nu se întâmplă pe o planetă

Stelele sunt formate în mare parte din două elemente: hidrogen și heliu. Diverse alte gaze se găsesc în proporții foarte mici, dar acestea sunt principalele. În miezul stelei, temperaturile ridicate creează un efect numit fuziune termonucleară care transformă hidrogenul în heliu, eliberând energia care este trimisă în univers sub formă de căldură și lumină. Nu știm multe despre nucleele planetare, dar știm că pot fi solide, lichide sau o combinație a ambelor. Miezurile planetelor nu au multe gaze și, prin urmare, nu au tipul de reacții chimice care s-ar întâmpla într-o stea.