Peștera Mâinilor, locul unde se află opere de artă realizate, acum 13.000 de ani, de primii oameni. Ce au găsit arheologii aici

Peștera Mâinilor este un important sit de artă preistorică. Picturile realizate aici datează de acum 13.000 de ani. Află unde poate fi vizionată străvechea operă de artă.

Peștera Mâinilor adăpostește o operă de artă veche de 13.000 de ani

Peștera Mâinilor este situată în provincia Santa Cruz din sudul Argentinei. Cueva de las Manos așa cum este denumită de către localnici, este un adăpost pe stâncă, sau o serie de adăposturi pe stâncă, care este renumit pentru colaje de șabloane și alte amprente ale mâinilor, care au fost datate cu carbon cu o vechime de aproximativ 13.000 de ani.

De fapt, amprentele mâinilor nu se află în peșteră, ci chiar în exterior, pe diverse zone ale stâncii și pe fețele de stâncă care flanchează intrarea în peșteră. Adăpostul este destul de mic, măsurând doar 24 de metri în adâncime și între 10 metri și 2 metri înălțime. Pe lângă amprentele mâinilor, există și câteva picturi rupestre, în principal scene de vânătoare și semne geometrice abstracte despre care se crede că au fost create în perioada aproximativă 7.300 î.Hr. – 700 î.Hr., o perioadă care datează după cultura paleolitică și se întinde în epocile mezolitic și neolitic, precum și epocile bronzului și fierului.

Știri din lume

Andra, apariție BOMBĂ de Paște. Și-a lăsat fanii cu gura căscată

Știri din lume

O nouă monedă în România, bani noi de la BNR. Ce valoare are, cu ce...

Alături de arta rupestră de la Caverna da Pedra Pintada (Brazilia) (9250 î.e.n.) și de la Peșterile Toquepala (Peru) (9500 î.Hr.), Cueva de las Manos este considerată a fi unul dintre cele mai importante situri preistorice. În 1991, adăpostul a fost desemnat Patrimoniu Mondial de către UNESCO.

Cueva de las Manos se află în valea râului Pinturas, în Parcul Național Francisco P. Moreno, la 160 de kilometri sud de orașul Perito Moreno, în sudul Patagoniei. Descoperită pentru prima dată de un călugăr în 1941, peștera a fost explorată în continuare de către cercetătorul Rex Gonzalez în 1949, deși abia la sfârșitul anilor 1960 arheologii au început să studieze situl în detaliu. Un cercetător a cărui contribuție a fost menționată de UNESCO a fost Carlos J. Gradin.

După cum s-a menționat, aproape toate amprentele și șabloanele de mâini de pe amplasament sunt situate pe panouri de stâncă în afara peșterii. Majoritatea mâinilor sunt siluetate folosind pigment roșu (hematit sau ocru roșu), deși unele dintre amprentele mâinilor sunt realizate în cărbune și mangan.

Alte culori prezente, cum ar fi albul și galbenul, au fost derivate din caolin și natrojarosit. Majoritatea amprentelor sunt mâini stângi și sunt conforme ca mărime cu cele ale tinerilor adolescenți, crescând posibilitatea ca acestea să poată fi au fost făcute ca parte a unei ceremonii de inițiere.

Spre deosebire de siturile de artă rupestre franco-cantabriană, în special Peștera Gargas (25.000 î.Hr.) și Peștera Tibiran (20.000 î.Hr.), ambele în Pirineii francezi, și Peștera Maltravieso (18.000 î.Hr.) din Spania, Cueva de las Manos conține puține, amprente de mâini mutilate, sugerând fie vreme mai puțin severă, fie un context cultural radical diferit.

Arta regăsită în celebra peșteră

Pe lângă amprentele mâinilor, Cueva de las Manos conține o mare varietate de alte arte parietale, prezentând scene de vânătoare cu imagini dinamice ale oamenilor care mânuiesc bole, precum și guanacos, nanu, feline și alte animale, semne abstracte cu modele în zig-zag, puncte roșii și alte forme geometrice plus o serie de reprezentări stilizate ale oamenilor și animalelor.

Primii săi locuitori au fost vânători-culegători nomazi a căror pradă principală era guanaco. Arta lor parietală clasificată ca Grupa stilistică A constă în principal din scene de vânătoare, deși se văd și marcaje și șabloane de mână. Astfel, cea mai veche artă de la Cueva de las Manos datează din epoca artei mezolitice din mileniul al optulea î.Hr.

Două mii de ani mai târziu, în jurul anului 5.000 î.Hr., a apărut un al doilea stil de artă din epoca de piatră, clasificat ca Grup stilistic B, dominat de șabloane de mână, cu puține scene de vânătoare. Acest stil a rămas neschimbat până în epoca artei neolitice, în jurul anului 1330 î.Hr., când picturile au devenit mai stilizate odată cu apariția unor figuri antropomorfe și zoomorfe. O a treia și ultima fază culturală la Cueva de las Manos, cunoscută sub numele de Grupul stilistic C  a început în jurul anului 500 e.n. Acesta este remarcat pentru imaginile geometrice abstracte, împreună cu reprezentări stilizate minimaliste ale animalelor și oamenilor, pictate în pigment roșu.

Alte peșteri în care pot fi regăsite opere de artă foarte vechi

Această datare diferă de arta rupestră aborigenă din Australia, unde imaginile șablonate ale mâinilor sunt una dintre cele mai timpurii forme de artă rupestră, Kimberley, datând din perioada 25.000-18.000 î.Hr. Abia după aproximativ 18.000 î.Hr. apar scene de vânătoare.

Alte peșteri preistorice cu amprente de mâini:

• Peșterile Sulawesi (37.900 î.Hr.) Indonezia – peștera Leang Timpuseng de pe Sulawesi conține cel mai vechi șablon de mână din lume;
• Peștera El Castillo (37.300 î.Hr.) Spania – al doilea cel mai vechi șablon de mână provine din complexul de peșteri Aurignacian de la Monte Castillo;
• Peștera Altamira (17.000 î.Hr.) Spania – conține o serie de șabloane de mână pulverizate cu pigment roșu;
• Peștera Chauvet (30.000 î.Hr.) Franța – conține peste 500 de șabloane și amprente de palme;
• Peștera Cosquer (25.000 î.Hr.) Franța – are 65 de șabloane de mână, inclusiv mai multe seturi de degete mutilate;
• Pech Merle (25.000 î.Hr.) Franța –  faimos pentru panoul ”The Dappled Horses”, care are și câteva amprente de mână.
• Peșterile Karawari (18.000 î.Hr.) Papua Noua Guinee.