09:20
Estimările privind evoluția economiei României pentru anul în curs au fost reduse semnificativ de Banca Mondială, de la 1,3% cât se anticipa în ianuarie, la 0,5%, potrivit raportului ECA Economic Update publicat miercuri de Grupul acestei instituții.
Totodată, instituția a redus și prognoza pentru anul 2027, când economia ar urma să crească cu 1,4%, față de estimarea anterioară de 1,9% din ianuarie.
„Banca Mondială și-a revizuit în jos și estimările pentru 2027, când economia românească ar urma să înregistreze un avans de 1,4%, față de unul de 1,9% cât estima în luna ianuarie.”
„Pe fondul eforturilor de ajustare fiscală ale Guvernului, ritmul creșterii economice a încetinit brusc în România. Politica fiscală mai strictă, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, și politica monetară restrictivă au afectat puternic consumul privat. Acesta a crescut cu 0,6% anul trecut, în scădere bruscă de la aproape 6% în 2024, reducând creșterea generală la 0,7%, cea mai lentă expansiune a țării de la pandemia de COVID-19”, se arată în raportul Banca Mondială.
Pe de altă parte, experții Banca Mondială subliniază faptul că, datorită unui pachet solid de reforme, care include majorări de impozite și înghețarea cheltuielilor, România a reușit să reducă deficitul bugetar până la 8% din PIB anul trecut, de la 9,3% în 2024, în pofida unei creșteri mai lente a producției. În aceste condiții, Banca Mondială estimează că deficitul bugetar al României va coborî sub 6% din PIB până în 2027.
La nivel regional, raportul semnalează că avansul economiei în țările în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală (ECA) este probabil să încetinească semnificativ în acest an, ca urmare a impactului conflictului din Orientul Mijlociu, a tensiunilor geopolitice și fragmentării comerțului. Creșterea economică în regiune este estimată să scadă la 2,1% în 2026. În Rusia, creșterea este prognozată să încetinească la 0,8%, în timp ce în restul regiunii ritmul de expansiune este de așteptat să se tempereze la 2,9%, pe fondul costurilor mai ridicate ale energiei, care frânează consumul, și al incertitudinilor care afectează investițiile.
„Reziliența regiunii continuă să fie pusă la încercare, mai ales în cazul țărilor dependente de importurile de gaze naturale, petrol și îngrășăminte. În multe țări vor fi necesare eforturi pentru a gestiona impactul crizei, cu accent pe măsuri bine țintite pentru protejarea celor mai vulnerabili. Continuarea reformelor de politici publice pentru dezvoltarea firmelor și crearea de locuri de muncă va contribui, de asemenea, la atenuarea impactului crizei și la consolidarea rezilienței și dinamismului economic”, a declarat Antonella Bassani, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, citată într-un comunicat al instituției.
Într-o analiză dedicată modului în care țările pot utiliza politicile industriale pentru a accelera creșterea economică și crearea de locuri de muncă, raportul arată că regiunea ar beneficia de o mai bună definire a obiectivelor și de măsuri care să construiască competitivitatea viitoare, în loc să consolideze vulnerabilitățile economice existente. De exemplu, aproape două treimi din toate intervențiile de politică industrială se concentrează în prezent pe agricultură și industrie alimentară și doar 10% vizează sectoare de înaltă tehnologie sau bunuri de capital.
„Pentru a obține o creștere mai puternică a productivității și a ocupării forței de muncă, țările din ECA ar putea prioritiza reforme ambițioase care să modernizeze mediul de afaceri, să stimuleze antreprenoriatul și să îmbunătățească calitatea educației. Intervențiile publice adaptate – precum parcurile industriale sau zonele economice speciale – reprezintă cel mai important tip de politici industriale care pot contribui la corectarea unor disfuncționalități de piață bine identificate. Însă politicile industriale trebuie utilizate cu moderație și doar temporar”, a spus Ivailo Izvorski, economist-șef al Grupului Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală.
În situațiile în care sunt implementate astfel de politici, raportul recomandă ca acestea să fie orientate spre susținerea firmelor noi și inovatoare din sectorul privat, evitând protejarea actorilor deja existenți, cum sunt întreprinderile de stat, și favorizând competiția, nu diminuarea acesteia.
