Home » Când, unde, cum » 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Ce decizie majoră s-a luat în 1918

1 Decembrie, Ziua Națională a României. Ce decizie majoră s-a luat în 1918

Cojocaru Cristian / 30.11.2021, 19:53
1 Decembrie, Ziua Națională a României. Ce decizie majoră s-a luat în 1918

Românii sărbătoresc în data de 1 decembrie Ziua Națională a României. Află ce decizie majoră a fost luată în anul 1918, atunci când a avut loc Marea Adunare de la Alba Iulia.

Ce decizie a fost luată în data de 1 Decembrie

Această dată este stabilită în cadrul unei legi care a fost promulgată în anul 1990, reprezentând un important moment din istoria noastră. Astfel, atunci a avut loc Marea Adunare de la Alba Iulia. În data de 1 decembrie 1918, la Alba Iulia a vut loc Adunarea Națioanlă a Românilor, unde s-a hotărât unirea necondiționată a Transilvaniei cu România.

La acea dată, Vasiel Godiș a citit rezoluția Unirii Astfel că: ”Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”.

În cadrul unui decret de lege din data de 11 decembrie 1918, a fost votată Adunarea Deputaților în ședința care a avut loc în data de 29 decembrie 1919. Astfel, Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, prin reprezentanții lor, a fost decretată unirea tututor românilor de pe teritoriile locuite.

În cadrul Adunării Naționale s-a stabilit rezervarea teritoriilor ca Autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal. Adunarea Națională a proclamat deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Astfel, acestea se vor instrui, administra și judeca în limba proprie prin indivizi reprezentanți pentru fiecare popor și care vor primi dreptul de a reprezenta corpurile legiuitoare și la guvernarea țării proporțional cu numărul de indivizi.

Tot atunci au fost înfăptuit regimul curat democratic, astfel că votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambelele sexe putea fi exercitat pentru persoanele în vârstă de 21 de ani, în cadrul reprezentării comunelor, județelor ori Parlamentului. Adunarea Națională a mai proclamat libertatea de presă, asociere și întrunire și libera propagandă.

1 decembrie
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului

Instituirea Marelui Sfat Național Român

În cadrul Adunării Naționale s-a înfăptuit comuniunea națiunilor libere, astfel că dreptatea și libertatea să poată fi asigurată pentru toate națiunile mari și mici, iar în viitor, războiul să fie eliminat ca mijloc de a rezolva raporturile internaționale. Românii care făceau parte din Adunarea Națională le-a cerut celor din Bucovina să scape ”din jugul Monarhiei austro-ungare” și să participe la unirea cu România. În act se mai arată că:

  • ”Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară Mai exact, naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni;
  • Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români Români care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române;
  • Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate Puterile aliate prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei;
  • Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român Stat Național Român care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii”.