Home » Când, unde, cum » 5 femei puternice care au marcat istoria României. Poveștile impresionante de viață mai puțin știute

5 femei puternice care au marcat istoria României. Poveștile impresionante de viață mai puțin știute

Ileana Mladinoiu / 13.03.2022, 15:16
5 femei puternice care au marcat istoria României. Poveștile impresionante de viață mai puțin știute

Sunt foarte multe femei celebre care au făcut istorie, care a trebuit întotdeauna să lupte pentru a fi auzite, cărora le datorăm foarte mult. Cercetători, exploratori, binefăcători, fiecare în felul și la scara lor, au reușit să spulbere prejudecăți pentru a schimba lumea.

5 femei puternice care au marcat istoria României

Nu este normal să așteptăm doar ziua femeii pentru a cinsti memoria eroinelor noaste, portretele femeilor care au marcat epoca, cât istoria. Prin invenții ingenioase, lupte fără cusur, putere imensă de caracter, curaj, poate că multe figuri feminine ne-au revoluționat stilul de viață pentru a deveni mai libere într-o societate unde descurajarea își mai pune din când în când amprenta.

Uneori, rămase în umbră, multe dintre aceste femei puternice stârnesc astăzi toată admirația. Ar fi imposibil să facem o selecție a tuturor femeilor ce au marcat istoria României și, totuși, o mică alegere ne permitem.

Poveștile impresionante de viață mai puțin știute

1. Regina Maria

Potrivit ambasadorului României la Paris, Luca Niculescu, un documentar inedit „Maria României, uimitoarea regină a Carpaților” a fost prezentat de Stephane Bern în avanpremieră mondială la Ambasada României la Paris. Istoricul de artă Gabriel Badea-Păun, pasionat de subiect și participant la reportaj, ne povestește mai multe despre destinul excepțional al Mariei României.

Sosirea Mariei pe pământ românesc a fost inițial o dezamăgire pentru ea. Cu timpul, s-a transformat în iubire necondiționată pentru poporul român. Prințesa Maria cunoștea de la o vârstă fragedă splendoarea curțile britanice și ruse. De aceea nu avea așteptări de la căsătoria ei în ianuarie 1893, la vârsta de șaptesprezece ani, cu prințul Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen, un tânăr timid, pasionat de botanică și cunoscător al artelor, desemnat de unchiul său Carol I,  în 1888, principe moștenitor al României.

Uunirea celor doi a fost surprinzătoare, pentru că niciun interes economic, politic sau diplomatic nu mai apropiase Anglia și România înainte. S-a datorat mai ales voinței înverșunate a mamei Mariei, nefericită în căsătorie, care a refuzat ca cele patru fiice ale sale să aibă aceeași soartă.

Propulsată la rangul de prințesă moștenitoare a unei țări complet necunoscută, nevoită să renunțe aproape de pe o zi pe alta la vechea ei viață, Maria a fost nevoită să se intereseze și mai ales să-și găsească locul în societatea românească. Privirea întoarsă spre ea a oscilat între mari speranțe, admirație și bârfă. A trebuit să se ocupe de suveranii, Regele Carol I și Regina Elisabeta, ce nu au fost întotdeauna amabili cu ea.

Femei puternice care au marcat istoria României. Regina Maria
Femei puternice care au marcat istoria României. Regina Maria

Amintind, mai târziu, de proclamarea soțului ei ca suveran, în 1914, regina Maria a scris în „Istoria vieții mele”:

„În dimineața aceea am fost regina! Regina unui popor care a ajuns să mă cunoască încet. Regina într-un moment în care toată Europa era un incendiu, ale cărui flăcări au ajuns deja la granițele noastre […]. O pagină nouă și formidabilă s-a deschis în fața mea, impunătoare prin posibilitățile ei necunoscute, grea de amenințări necunoscute! […].Și atunci, deodată, numele meu a răsunat în aer: REGINA MARIA! […] Am simțit că ar trebui să-mi descopăr fața și că niciun văl de doliu nu ar trebui să se pună între adunare și mine. Fiecare picătură din sângele meu a aparținut României”.

Mai târziu implicarea, curajul și hotărârea ei alături de soldați, răniți și bolnavi în cele mai tragice episoade ale Primului Război Mondial i-au adus denumirile de „Mama Răniților” sau „Regina Soldat”.

Prezentă în tranșee, în spitale, aproape peste tot, ea a știut să inspire curaj, refuzând înfrângerea. Contribuția ei a fost importantă în cadrul Conferinței de Pace de la Paris între 1919 și 1920, când Regina Maria a apărat cauza României în fața Marilor Puteri și a jucat un rol esențial în recunoașterea Uniri din 1918.

Viața amoroasă a Reginei Maria

Într-o înaltă societate românească în care bârfa era în top, Reginei Maria i s-au atribuit mai multe aventuri. A fost bănuită că fiica sa Maria-Mignon a apărut după relația cu locotenentul Zizi Cantacuzino, aghiotantul său, care a însoțit-o pretutindeni. S-a îndrăgostit apoi de Waldorf Astor, un aristocrat american.

Însă, adevarata ei dragoste a fost prințul Barbu Știrbei, despre care se spune că a fost tatăl ultimilor doi copii, Ileana și Mircea. Pentru aceasta, va fi pedepsită gradual de fiul său, Carol II, care îl trimite în exil pe Barbu Știrbei. Astfel se întrerupe frumoasa poveste de dragoste dintre cei doi. În timpul Primului Război Mondial, în viața Reginei Maria și-a făcut loc colonelul canadian Joe Boyle. Acesta era un bărbat frumos, care o domina complet.

„În martie 1918, Joe Boyle o întâlnește pe Regina Maria, așa cum chiar ea povestește în jurnal. În epocă au circulat multe zvonuri despre o presupusă relație amoroasă între cei doi, dar nu există nicio sursă credibilă a acestor bârfe care au dăinuit până astăzi”, scriu cei de la dosaresecrete.ro

Istoria consemnează că numele Reginei Maria este încă foarte prezent, mai ales în raport cu Primul Război Mondial, când întruchipează România anilor 1914-1930.

2. Vera Atkins

Vera Atkins a fost șeful Secțiunii Franceze a SOE (Executivul pentru Operațiuni Speciale), o organizație britanică al celui de-al Doilea Război Mondial al cărei scop era să desfășoare spionaj, sabotaj și recunoaștere în Europa ocupată împotriva puterii Axei. De asemenea, să ajute grupurile locale de rezistență. Foarte puțini oameni știau de existența grupului, cei care s-au referit adesea la el drept „The Baker Street Iregulars” după locația sediului său din Londra. Era cunoscut și sub numele de „Armata Secretă a lui Churchill” și „Ministerul Războiului Ungentlemanly”.

Vera Maria Rosenberg s-a născut într-o familie de evrei din Galați în 1908. La moartea tatălui ei, familia a emigrat la Londra, iar Vera a devenit Atkins. Părerile pro-britanice au dus la recrutarea ei de către  securitatea britanică. A făcut parte din echipa care a ajutat la evacuarea codurilor Enigma din Polonia. A fost trimisă apoi să lucreze în Țările de Jos, dar odată cu invazia naziștilor, Vera a fost forțată să se întoarcă în Anglia cu ajutorul Rezistenței.

Vera Atkins
Vera Atkins

A devenit asistentă SOE la Secțiunea Franceză și a servit în calitate civilă până în august 1944. Vera a mai fost angajată ca Lt de zbor în WAAF, înainte de a fi numită șef al Secțiunii Franceze.

În această funcție, însemna să supravegheze recrutarea și desfășurarea agenților în Franța. Într-o slujbă cunoscută sub numele de „Menaj”, era responsabilă pentru 37 de femei agenți. Agenții au fost instruiți să folosească un protocol unic atunci când vorbeau cu Londra, dar semnele că circuitele din Franța au fost întrerupte au fost omise. Se credea că Vera a ignorat indicii conform cărora aparatele de radio erau acum în mâinile germanilor, ceea ce a dus la arestarea și uciderea a 27 de agenți.

Poate că vinovăția a determinat-o să caute cu sârguință agenții dispăruți după război. Erau încă 51 dispăruți. S-a descoperit că 118 au dispărut și dintre aceștia 117 au fost uciși. Ca parte a unei unități de crime de război, ea a putut să confirme decesele.

3. Femei puternice care au marcat istoria României. Elena Ghica

Secolul XIX a cunoscut pe una dintre cele mai erudite și nonconformiste femei, pe numele ei Elena. Era fiica banului Mihalache Ghica și a scriitoarei Caterina Faca, nepoata domnitorului Grigore Ghica. Elena Ghica era frumoasă, inteligentă și cu o personalitate fascinantă. În 1849 se căsătorește cu ofiţerul rus Alexandr Kolţov Masalski şi pleacă din țară pentru a se stabili la Sankt Petersburg.

În timpul Războiului Crimeii, Elena îşi arată deschis simpatiile pentru Franţa şi Anglia, sfidând societatea rusească, în pofida tuturor avertismentelor. Prințesa Elena își părăsește soţul, pleacă în Occident și se stabilește în Elveţia, la Arau. Elena Ghica Masalski nu a divorţat, a rămas în continuare principesa Kolţov-Masalski, dar în lumea culturală s-a prezentat cu numele literar cu care a și devenit celebră-Dora D’Istria.

Pe lângă talentul artistic, Elena adora călătoriile și sportul. A escaladat vârful Moench din Alpii elveţieni, unde a înfipt tricolorul brodat cu numele României. Astfel a devenit prima femeie din istorie care a reușit această performanţă.

Elena Ghica
Elena Ghica

„Îndepărtată de soartă, din copilărie, de malurile dragi ale Dâmboviţei, n-am încetat niciodată să aparţin ţării natale al cărei destin este obiectul meditaţiilor mele neîncetate.”

A murit pe 17 noiembrie 1888, în casa din Florenţa-Villa D’ Istria. Şi-a lăsat averea Primăriei din Bucureşti cu menţiunea de a fi folosită pentru administrarea spitalului Pantelimon, ctitorie a familiei Ghica.

4. Elisabeta Rizea

S-a născut la 28 iunie 1912 în comuna Domnești, Muscel. S-a căsătorit cu Gheorghe Rizea, țăran din orașul Nucșoara, locul unde s-a stabilit cuplul. Simpatizant al grupului partizanilor din Nucșoara, Gheorghe Rizea a fost hărțuit de securitate. Arestat și torturat de mai multe ori, a fost nevoit să se refugieze în munți. Rămasă în sat, Elisabetei nu i-a fost teamă să asigure traiul partizanilor și al soțului ei. La 18 iunie 1949 a fost arestată și  bătută cu sălbăticie de locotenentul de securitate Constantinescu. A fost trimisă în închisoarea Pitești.

În septembrie ‘51, Elisabeta Rizea a fost judecată și condamnată la șapte ani de închisoare pentru că ar fi „favorizat bandiți”. După eliberarea din 1958, Elisabeta Rizea a reluat legătura cu partizanii. În 1961, când generalul Gheorghe Arsenescu a fost arestat, a devenit lider pentru o scurtă perioadă al mișcării partizane. Din nou a fost arestată și condamnată la 25 de ani de închisoare. În 1964, a fost eliberată ca toți ceilalți prizonieri politici.

Elizabeta Rizea / FOTO : Marius Vasilică
Elizabeta Rizea / FOTO : Marius Vasilică

Elisabeta Rizea a devenit cunoscută publicului prin serialul de televiziune, „Memorialul durerii”, în regia Luciei Hossu Longin, care și-a propus să colecteze și să restaureze mărturii despre experiențele lagărelor de concentrare din România.

Elisabeta Rizea a fost mai întâi vedeta satului ei. I-a încurajat pe țăranii din Nucșoara să voteze pentru mai multe partide politice și nu numai pentru Frontul Salvării Naționale. A luptat pentru recuperarea propriului pământ și pentru a ridica o troiță în memoria susținătorilor Nucșoarei asasinați de comuniști.

La momentul morții sale, survenită pe 7 octombrie 2003, Elisabeta Rizea a fost altfel percepută. Mass-media a decretat-o ​​drept chintesența integrității într-o Românie afectată de corupție. Ca țărancă, Elisabeta Rizea ar fi esența neamului, sufletul acestuia. Este investită în imaginația oamenilor cu o aură.

5. Sofia Ionescu Ogrezeanu

Una dintre primele femei din România și din lume care a putut practica profesia de neurochirurg, marcând istoria medicinei. Originară din Fălticeni, după terminarea Facultății de medicină a devenit intern la Spitalul Nr. 9 din București.

Femei puternice care au marcat istoria României. Sofia Ionescu Ogrezeanu
Femei puternice care au marcat istoria României. Sofia Ionescu Ogrezeanu

Era în 1944 când, în timpul primului bombardament asupra Bucureștiului, a efectuat cu succes o operație de urgență pe creier unui băiat rănit. A practicat neurochirurgia timp de 47 de ani, făcând parte din prima echipă neurologică din România, ce a contribuit la dezvoltarea acestei părți a medicinei în țară. Sofia Ionescu-Ogrezeanu a murit la București în martie 2008.

Ileana Mlădinoiu