Mulți români se întreabă ce feluri de mâncare este bine să dai de pomană de sărbătoarea Înălțării Domnului, care anul acesta pică pe 10 iunie. Conform tradiției, pentru a avea parte de belșug, mântuire sufletească și pentru a bucura sufletele celor trecuți în neființă, creștinii trebuie să dea de pomană de-ale gurii celor sărmani.
Timp de patruzeci de zile după Învierea Sa, Iisus a rămas alături de ucenicii Săi, învăţându-i şi pregătindu-i să devină propovăduitori iscusiţi ai Evangheliei. Apoi, S-a înălţat la cer, cu promisiunea că Îl va trimite pe Mângâietorul, Duhul Adevărului, care S-a pogorât asupra ucenicilor zece zile mai târziu. Joi, în a şasea săptămână de la Sfintele Paşti, Biserica celebrează sărbătoarea Înălțării Domnului Hristos la cer.
Marea și importanta sărbătoare a Înălțării Domnului face parte din cele 12 mari Praznice Împărătești ale Bisericii Ortodoxe. Înălțarea Domnului se prăznuiește în fiecare an în funcție de data la care se sărbătoresc Sfintele Paști, mai precis, la 40 de zile de la Învierea Domnului și pică întotdeauna într-o zi de joi.
[rssfeed id='1612173855' template='list' posts=2]Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a declarat Înălțarea Domnului drept Sărbătoare Națională Bisericească și totodată este considerată ca fiind și ziua de comemorare a eroilor neamului românesc, fiind numită și Ziua Eroilor. Ceea ce înseamnă că în toate bisericile creștin-ortodoxe trebuie să se săvârșească, pe lângă slujba propriu-zisă a Înălțării Domnului, și o slujbă dedicată eroilor neamului care au luptat pentru libertate, credință și apărarea patriei.
De la Paște până la 40 de zile, oamenii se salută cu „Hristos a înviat!” și își răspund cu „Adevărat c-a înviat!”. Ulterior, din ziua Înălţării Domnului până la Rusalii, se salută cu „Hristos s-a înălțat!” și se răspunde cu „Adevărat că s-a înălțat!”. Cum se întâmplă şi de alte sărbători mari, mulţi obişnuiesc să ţină trei zile de sărbătoare, începând cu ajunul, adică miercuri, zi de post, continuând cu vineri, altă zi de post.
Conform tradiției, pentru a avea parte de belșug, mântuire sufletească și pentru a bucura sufletele celor trecuți în neființă, creștinii trebuie să dea de pomană de-ale gurii celor sărmani. În multe zone din țară, gospodinele prepară păsat fiert în lapte dulce pentru a-l da de pomană. De asemenea, pentru ziua Înălțării Domnului se fierb ouă care se duc și se sfințesc la biserică. Este ultima dată în an în care se mai vopsesc și se mai împart ouă roșii.
La finele slujbei religioase, pachetele cu: ouă, pască, plăcinte, cozonac, pâine, ceapă verde, brânză și rachiu, după ce au fost sfințite, se împart celor săraci, pentru sufletele persoanelor dragi trecute în neființă. Tradiţia spune că, în această zi, cerurile sunt deschise, iar sufletele morţilor, care au venit în ziua de Paște la casele unde au trăit o viaţă întreagă, se înalţă din nou la cer. Iar aceste mâncăruri care se dau de pomană reprezintă merinde pentru această călătorie.