Cine a inventat balonul cu aer și ce experimente se făceau inițial pentru a se evita pierderea de vieți omenești

La 19 septembrie 1783, se lansa primul balon cu aer cald. Pasagerii au fost o oaie, o rață și un cocoș, iar balonul a rămas în aer circa 8 minute înainte de a reveni la sol. Prima încercare adevărată cu echipaj uman a avut loc aproximativ două luni mai târziu, la 21 noiembrie, cu un balon realizat de doi frați francezi. Iată întreaga poveste.

Balonul cu aer cald are o istorie fascinantă. Ce experimente se făceau inițial

După numeroase experimente repetate pe parcursul a mai bine de 20 de secole, secretul navigației aeriene a fost descoperit spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, în 1782, când Stephen (Jacques-Etienne Montgolfier) și Joseph Montgolfier au făcut ingeniosul lor experiment aerostatic. Fumul provenit din foc a plutit deasupra acoperișurilor pariziene timp de câteva ore înainte de a se înălța în nori – această inspirație care a dus la o invenție care a schimbat lumea noastră pentru totdeauna!

Fratele mai mic, Stephen, și-a dat seama că, dacă s-ar face o pungă de hârtie ușoară și s-ar umple cu fum sau cenușă de la focul lor, atunci aceasta s-ar ridica în mod natural spre cer. În noiembrie 1782, la Avignon, frații Montgolfier au construit un sac de hârtie ușor, de formă alungită, cu o capacitate de aproximativ 40 de metri cubi și l-au folosit pentru a-și testa experimentul.

Sacul de hârtie avea o deschidere în partea de jos și, atunci când au aplicat focul sub el, temperatura internă a crescut, ceea ce a făcut ca sacul să se ridice. Primul lor experiment cu balonul s-a ridicat până la o înălțime de 75 de metri. Încurajați de succesul lor, frații Montgolfier au făcut următorul experiment la o scară mult mai mare.

Noul lor înveliș avea o capacitate de 600 de metri cubi și o formă sferică. Atunci când căldura a fost aplicată la deschiderea balonului de hârtie, sforile acestuia s-au rupt și au urcat la 600 de metri deasupra solului.

Succesul unui balon cu aer cald mai mare le-a dat fraților Motgolflier încrederea necesară pentru a construi unul și mai mare. Aceștia au construit un balon sferic din hârtie cu aproape 23.000 de metri cubi. Acesta a fost eliberat de frânghiile de legare și a urcat la o înălțime uimitoare de 1,82 km deasupra Franței.

Prima plimbare cu balonul cu aer cald

Vestea succesului fraților s-a răspândit rapid și a fost planificată o demonstrație pentru regele Franței. Cum existau unele îngrijorări cu privire la efectele altitudinii mari asupra oamenilor. Regele a propus un test cu ajutorul unor prizonieri, dar Montgolfierii au suspendat în schimb sub balon un coș în care se aflau o oaie, o rață și un cocoș.

La 19 septembrie 1783, cu acești trei pasageri animale vii, balonul a fost lansat în aerul superior și a atins o altitudine de 457 de metri. Zborul a durat 8 minute și a fost asistat de Ludovic al XVI-lea, Maria Antoaneta și de o mulțime de 130.000 de oameni. Aparatul a zburat aproximativ 3,2 km (2 mile) înainte de a ateriza în siguranță. Și primul zbor oficial cu balonul a fost un succes!

Primul zbor cu echipaj uman

Următorul pas al Montgolfierilor a fost testarea unui balon cu o persoană ca pasager. La 15 octombrie 1783, frații au lansat un balon pe o frânghie, avându-l la bord pe Jean-François Pilâtre de Rozier, un profesor de chimie și fizică. Acesta a rămas în aer timp de aproape 4 minute.

O lună mai târziu, la 21 noiembrie, Pilâtre de Rozier și marchizul d’Arlandes, un ofițer militar francez, au realizat prima ascensiune liberă într-un balon cu aer cald. Cei doi au zburat din centrul Parisului până în suburbii, aproximativ 9 km (5,5 mile), în 25 de minute. Benjamin Franklin a scris în jurnalul său despre faptul că a asistat la decolarea balonului:

„L-am observat cum s-a ridicat în cel mai mai măreț mod. Când a ajuns la o altitudine de aproximativ 250 de picioare [76 m], temerarii călători și-au coborât pălăriile pentru a saluta spectatorii. Nu ne-am putut abține să nu simțim un anumit amestec de uimire și admirație.”, a notat el.

Primul pasager uman a fost, de asemenea, prima victimă a călătoriei cu balonul. La aproape doi ani după acest zbor, Pilâtre de Rozier a murit la 15 iunie 1785, când balonul său, umplut cu o combinație de hidrogen și aer cald, a explodat în timpul unei încercări de a traversa Canalul Mânecii.