Cine a inventat matematica. Origine, evoluție, scurt istoric

Toți copiii ne vor pune într-o zi întrebarea până la cât putem număra. Și le răspundem că toată viața, fără să ne oprim vreodată. Pentru că, dacă luăm cel mai mare număr pe care îl cunoaștem, îi putem adăuga oricând 1. Apoi adăugăm 1 la acest număr nou și o ținem tot așa. Matematica ne înconjoară pretutindeni. Este în telefoanele noastre mobile, în computerele noastre, în cardurile bancare, chiar și pe cănile de măsurare pentru ingredientele unui desert. Potrivit matematicianului Ronald Brown, matematica este știința descrierii, demonstrației și calculului. Are mai multe ramuri: geometria, aritmetica, algebra, trigonometria etc.

Cine a inventat matematica. Origine, evoluție, scurt istoric

Primele calcule matematice au servit cu siguranță acestui scop: a număra. Numărăm degetele, obiectele, animalele dintr-o turmă. Apoi, am învățat să măsurăm dimensiunea unui teren, timpul care trece, ciclul lunilor și al anotimpurilor. Treptat, întrebările au devenit mai complexe. De exemplu, dacă matematica a apărut în toate civilizațiile înainte de apariția scrisului.

Invenția matematicii este inseparabilă de procesul de dezvoltare a scrisului. Acesta este motivul pentru care babilonienii, apoi egiptenii, apar ca primii utilizatori ai matematicii.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Matematica este astfel folosită de egipteni pentru a construi clădiri, sisteme de irigare, a gestiona culturile și a stabili salarii. Știind că pământul este rotund, ei au căutat să-i măsoare circumferința și au stabilit o metodă pentru a face acest lucru.

Dar, în Mesopotamia, primele săpături din secolul al XIX-lea au făcut posibilă exhumarea tăblițelor sumeriene de lut ștampilate cu scriere cuneiformă, datând fie din prima dinastie babiloniană (1800-1500 î.Hr.), fie din perioada greacă (600-300 î.Hr.).

Aceste obiecte de neprețuit mărturisesc capacitatea de a rezolva ecuații pătratice, conțin conturi de schimb comercial, când vorbim despre saci de cereale sau sclavi.

Într-adevăr, tocmai în orașul Nippur au fost descoperite aceste tăblițe în secolul al XIX-lea, care ne informează că mesopotamienii cunoșteau perfect cele 4 operații (adunare, scădere, înmulțire și împărțire). Însă  știau să calculeze și rădăcina pătrată sau rădăcină cubică.

Tabletele conțin așadar aceste informații. S-ar părea că mesopotamienii cunoșteau și proprietățile triunghiului dreptunghic cu mult înaintea lui Pitagora (aproximativ 1000 de ani).

Matematica a fost dezvoltată și în Egiptul Antic. Sursele principale pe care le avem sunt Papirusul Rhind și Papirusul Moscova din care aflăm că egiptenii cunoșteau operațiile matematice, dar și calcule mai complexe precum fracțiile.

Cine a inventat matematica. Origine, evoluție, scurt istoric

Matematica în China antică

Cele nouă capitole despre matematică datând din secolul I ne informează despre cunoștințele științifice și matematice cunoscute de chinezi cu mult înainte de această perioadă. Astfel, chinezii au dezvoltat metode complexe de calcul care le erau unice pentru a efectua operații aritmetice, fracții, extrageri de rădăcini pătrate și cubice, pentru a calcula aria unui disc, volumul unei piramide sau pentru a folosi metoda Pivotul lui Gauss.

Matematica la greci

Thales din Milet

Lui Thales din Milet îi acordăm paternitatea geometriei și începutul matematicii grecești. Ne este cunoscută prin teorema lui Thales care permite, de exemplu, să se determine înălțimea unui triunghi din unghiurile sale. Cu toate acestea, teorema era deja folosită de câteva secole, de aceea Thales nu este în niciun caz inventatorul.

Pitagora

Întemeietorul pitagorismului, ne-a lăsat o moștenire care avea să dăinuie peste veacuri. Pentru filosoful și matematicianul grec, geometria și numerele reprezintă esența lucrurilor, prin intermediul cărora suntem capabili să cunoaștem natura universului, precum și legătura dintre matematică și muzică. În viziunea lui Pitagora, numerele și știința nu constituie entități diferite fată de religie și misterele lumii. Împreună formează un întreg.

Euclid

Poate mai puțin cunoscută, dar cu siguranță mai fundamentală este opera lui Euclid. Scrisă cam prin anul 300 î.Hr. a influențat întreaga evoluție a matematicii europene. Este, de fapt, un tratat de geometrie alcătuit din 13 cărți (sau capitole numite cărți după procedura uzuală în antichitate). Foarte ordonat și riguros organizat sub forma de definiții, axiome și teoreme (propoziții). Conține și rezultate referitoare la teoria numerelor. Este cel mai vechi exemplu de expunere sistematică a geometriei ca sistem axiomatic. Faimosul postulat: „Orice segment poate fi extins într-o linie dreaptă” va servi drept referință în geometrie, înainte de apariția altor geometrii secole mai târziu.

Noutatea adusă de greci în matematică este că ei studiază obiecte/forme perfecte sau semiperfecte în loc să se concentreze pe metode. Grecii au fost inspirați de mesopotamieni și egipteni pentru a crea propria școală.

Arhimede

Marelui om de știință din Sicilia îi datorăm în special: studiul cercului cu o aproximare a lui Pi, studiul conicilor (calculul ariei parabolei), spirala lui Arhimede etc. Cel mai bine cunoscut este grație legii care-i poartă numele (Legea lui Arhimede), potrivit căreia: „un corp cufundat într-un fluid este împins de jos în sus cu o forţă egală cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de acesta”. Legea se aplică atât în cazul lichidelor, cât şi al gazelor. Folosind legea lui Arhimede ne putem explica de ce navele de mare tonaj se menţin la suprafaţa apei mărilor şi oceanelor. Sau de ce baloanele umplute cu heliu se ridică în atmosfera terestră.

Într-un interviu pentru cugetliber.ro, reputatul profesor Gheorghe Andrei afirma: „Matematica reprezintă o gramatică a judecăților logice, o terapie necesară igienizării minții în scopul unei profunde apropieri de adevăr, de corectitudine și onestitate. Matematica rămâne cel mai important pilon al științelor și pătrunde mereu în toate domeniile activităților umane, spre a spori științificitatea lor […] Nu degeaba spunea regretatul meu profesor Grigore Moisil: Matematica va fi latina secolului următor”.

Ileana Mlădinoiu