„Colac peste pupăză” – ce semnifică și de unde vine una dintre cele mai populare expresii românești

Limba română este plină de expresii, proverbe și zicători, una mai amuzantă decât alta, românii folosindu-le în orice conjunctură. Totuși, de unde vine expresia „Colac peste pupăză”, una dintre cele mai populare printre vorbitorii limbii române?

Ce semnificație are expresia „Colac peste pupăză”

Formularea „Colac peste pupăză” se folosește adesea atunci când se vorbește despre o accentuare a unei situații deja precare. Expresia este sinonimă a lui „Un rău nu vine niciodată singur”. Spre exemplu: „După ce că nu avea bani, colac peste pupăză a mai rămas și fără loc de muncă”.

În „Expresivitatea limbajului laic cu referire la termenii din domeniul religios”, Elena Laura Bolotă explică sensul expresiei ca având înţelesul „necaz mare venit peste alte griji”, pupăza fiind denumirea dată unei pâini de dimensiuni considerabile, în formă de cuib de pasăre, care are un anumit rol în ceremonialul de nuntă, iar „colacul” este, în general, făcut pentru înmormântare sau praznic.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

„În tradiţia românească, colacul este simbolul fertilităţii şi un preparat ritual strâns legat de cultul morţilor. Expresia “colac peste pupăză”, atât de folosită are sensul de un un „rău nu vine niciodată singur” sau la un necaz se mai adaugă încă o nenorocire”, spune Elena Laura Bolotă, potrivit Adevărul.

Astfel, punerea unui colac peste alt colac atrage cu sine o nenorocire. Foarte probabil, expresia face referire la faptul că la înmormântări se obișnuiește să se ofere colaci. Iar cum pupăza se dă la nuntă, un eveniment în care oamenii au multe griji, un „colac peste pupăză” (o înmormântare după o nuntă) nu este deloc de bun augur.

Când cuiva îi merge rău, se mai spune că „îi cântă pupăza”

O descifrarea a expresiei o oferă şi Stelian Dumistrăcel, care, în baza a diferite izvoare, concluzionează că expresia evocă situaţia neobişnuită în care o nenorocire, o înmormântare (reprezentată prin colac) se abate asupra cuiva care a avut înainte o mare grijă, o nuntă (simbolizată printr-o împletitură din aluat, pupăza, în Moldova şi Ardealul).

În vorbele populare, pupăza se folosește o mulțime de expreii. Spre exemplu, a pupăza, cu varianta a pupăzi, înseamnă a pălăvrăgi, iar ca reflex – a se îmbăta, a sta în sus, a sta ridicat, a se cocoţa, a se împopoţona, a se strâmba, a se îngusta. Familiar, pupăză poate fi o femeie îmbrăcată sau machiată strident, ba chiar o prostituată. „Îi merge gura ca pupăza”, se folosește atunci când se spune de cineva că vorbește prea mult.

Alte expresii cunoscute: „A-ţi face coada colac”, care semnifică „A face tot ce depinde de tine ca să te sustragi” sau „A invoca un pretext nefondat”. Expresia „Nu i s-au prins colacii” face referire la cineva căruia nu i-a reuşit o acțiune, o combinaţie, o iniţiativă etc.

De asemenea, expresia „Să dai colac zilei că ai scăpat” (sau „Să dai turtă zilei că ai scăpat”), semnifică „Să-i mulţumeşti lui Dumnezeu că ai scăpat”. Expresia „A aştepta ca mortul colacul” are sensul de „A aştepta cu nerăbdare”. Expresia „A umbla după colaci calzi” semnifică „A râvni la un lucru plăcut şi de-a gata, pe care vrei să îl primeşti fără să facă absolut nimic”.