Sigur că nu e prima dată când pluralul unui substantiv, adjectiv, verb etc. ne îndeamnă la joacă, dar o joacă serioasă, fiindcă va trebui să „dragăm” în mintea noastră, ca să scoatem la suprafaţă ceea ce credem că s-a scufundat acolo, îngreunând alegerea în cazul de faţă a uneia dintre formele dragile/dragele. Am introdus special verbul „dragăm”, pentru că are legătură cu tema propusă, ajută ca argument în favoarea unuia dintre cei doi termeni de plural. Se întâmplă, deoarece DOOM 3 nu poate să ne mai impună să-l utilizăm pe unul sau pe celălalt, ci pur şi simplu sensurile lui drag și dragă. Ele vor face diferența.
Ca să ajungem la forma corectă de plural, explicăm, așa cum am anunțat, sensurile termenului drag și ce este ca parte de vorbire. Cuvântul drag este pus în legătură cu fiinţe sau obiecte şi înseamnă iubit, prețuit, scump. Ca parte de vorbire este adjectiv variabil, cu trei forme flexionare: drag pentru masculin, numărul singular, dragă pentru feminin, tot la singular, și dragi, atât pentru masculin, cât feminin, numărul plural.
De ex. Actorul drag mie a câștigat multe premii Oscar. Actrița dragă mie a câștigat și ea multe premii. Actorii dragi mie au format cel mai frumos cuplu.
[rssfeed id='1612173855' template='list' posts=2]Lucrurile sunt simple aici, adjectivul drag s-a acordat în gen, număr și caz cu substantivul pe care l-a însoțit (actor, actriță, actori). Și într-o adresare făcută cuiva sau vocativ, la plural, indiferent de gen, drag vă apărea sub forma dragi.
De ex. Dragi bunici, dragi mame, vă suntem recunoscători pentru educația primită de la voi.
Doar când este articulat cu articolul hotărât, adjectivul drag are la plural forme diferenţiate: la nominativ-dragii mei părinţi, de exemplu, dragile mele nepoate. Este o situație asemănătoare cu adjectivul mic, ce are pluralul micile.
Recunosc micile mele greșeli și nu micele mele greșeli, ca să prezentăm și exemple puse în practică.
Revenind la adjectivul drag, inclusiv la cel care se transformă în substantiv, la genitiv-dativ numărul plural, forma articulată va fi aceeași pentru toate genurile, respectiv dragilor și nu dragelor.
De ex. Le-am spus dragilor profesori că-i respect mult. Le-am spus dragilor profesoare că le respect mult.
Drag poate fi şi substantive, repetăm, de genul masculin ori feminin, definind persoana care iubeşte pe alta de sex opus, se află în relaţie de dragoste (iubit-iubită).
Casa dragii/iubitei/scumpei mele se află exact lângă casa bunicilor mei. Nu vom spune în niciun caz casa dragei mele. Greșeala se face de către vorbitorii care au tendința să diferențieze genurile și mai ales când substantivizat drag este însoțit de un adjectiv posesiv, mele aici. Cu această formă lângă substantiv, îmaginați-vă cum am putea spune: „drage surori” sau „surori drage”.
La vocativ, o propoziție va arăta astfel: Dragile mele prietene, îmi asum răspunderea de a accepta provocarea.
Alte propoziții simple care vor mai aduce lămuri asupra formei corecte de plural
Un animal drag copiilor este câinele. Printre animalele dragi lor se află câinii. Fetiţa are printre jucării o păpuşă dragă ei. Fetiţa are printre jucării păpuşi dragi ei.
Cel puțin un exemplul dat ar părea ciudat, dacă l-am fi formulat astfel: Fetiţa are printre jucării păpuşi drage ei.
Forma de plural „dragi” poate fi întâlnită şi în unele expresii, cum ar fi: a se avea dragi, care înseamnă a se iubi unul pe altul.
Cei doi se au dragi/se iubesc unul pe altul.
Răsfoind orice dicționar am dori, vom observa că există substantivul feminin „dragă” care are următoarele sensuri: navă echipată cu instalații speciale pentru dragarea sub apă; plasă de formă specială cu care se pescuiesc vietățile de pe fundul apelor; dragă de mine-aparatură tehnică de luptă folosită pentru înlăturarea minelor submarine de pe o cale navigabilă; dragă-aspiratoare, care este, de fapt, dragă, dar cu funcție de aspirator. Pluralul este trecut drage, deci în -ge.
În concluzie, singura formă corectă de feminin plural este „dragi”, fie că discutăm despre situația în care adjectivul stă înaintea substantivului determinat și îi preia articolul „dragile (mele) colege” sau despre utilizarea în cazul vocativ a adjectivului substantivizat „dragile mele”.
„Probabil că vorbitorii care spun și scriu dragele se gândesc să marcheze genul feminin, uitând că forma nearticulată este dragi pentru toate genurile și că formele articulate de nominativ-acuzativ diferențiază genul prin articol: dragii masculin, dragile feminin și neutru”, precizează Mioara Avram în lucrarea „Probleme ale exprimării corecte”, apărută la Editura Academiei, în 1987.
În curând va veni ziua de 8 Martie și ne-am dori ca pe facebook, mai ales, când vom găsi tot felul de urări cu adjectivul drag să nu uitați că el are numai trei forme: drag/dragă/dragi. Forma drage nu există. Uitați de drage sau gândiți-vă la ele doar când se aduce vorba de canalul Bâstroe.
Dragile noastre cititoare, să vă bucurați de multă liniște sufletească, acum că ați înțeles de ce e așa și nu altfel!