Home » Când, unde, cum » Intrarea în Iad, cea mai adâncă groapă de pe Pământ. Ce au descoperit savanții și ce povestesc oamenii că se întâmplă aici

Intrarea în Iad, cea mai adâncă groapă de pe Pământ. Ce au descoperit savanții și ce povestesc oamenii că se întâmplă aici

Manolică Anca / 26.05.2021, 14:25
Intrarea în Iad, cea mai adâncă groapă de pe Pământ. Ce au descoperit savanții și ce povestesc oamenii că se întâmplă aici

În timpul Războiului Rece, confruntările dintre SUA și Rusia au avut loc pe numeroase fronturi, cele două țări lăudându-se inclusiv că vor săpa cea mai adâncă groapă de pe Pământ. Iată unde se află cea mai adâncă groapă săpată de oameni. Este numită și „intrarea în iad”.

Intrarea în Iad, cea mai adâncă groapă de pe Pământ

Ei bine, locul pe care Rusia l-a ales pentru realizarea proiectului a fost Peninsula Kola, aflată în Cercul Arctic. Forajul a început pe 24 mai 1970, folosind un „Uralmash-4E” și apoi un „Uralmash-15000” ca instrumente. Mai multe gropi au fost săpate, pornind de la o groapă principală. Astfel, cea mai adâncă, SG-3, a fost terminată în anul 1989, având 12,261 km adâncime.

Proiectul rusesc de a Kola a fost propus prima oară în anul 1962, fiind repartizat Centrului științific Interdepartamental pentru Studiul Interiorului Pământului și pentru Foraje de Mare Adâncime. Locația a fost aleasă trei ani mai târziu, în nord-vestul URSS-ului, la 10 km de orașul Zapolyary.

Temperatura prea ridicată a făcut imposibilă continuarea forării

Inițial, s-a stabilit o adâncime de 15 km, însă în anul 1983, după ce s-a depășit nivelul de 12 km forajul a fost oprit vreme de un an. Iar această pauză este posibil să fi contribuit la un eșec dezamăgitor pe 27 decembrie 1984. După forarea la 12,066 km, 5.000 de metri de țevi de foraj s-au desprins, fiind abandonate în adânc.

Ulterior, groapa a atins 12,262 km în anul 1989. Până la sfârșitul acelui an, groapa ar fi trebuit să atingă 13,5 km și 15 km până în 1993. Însă, din cauza depășirii temperaturii preconizate la această adâncime, 180 de grade în loc de 100, forajul a devenit imposibil și a fost sistat total în anul 1992. Dacă s-ar fi continuat până la 15 km, ar fi însemnat ca utilajele să lucreze la circa 300 de grade Celsius, lucru imposibil.

Cea mai adâncă groapă de pe Pământ sau Intrarea în Iad, a penetrat aproximativ o treime din scoarța continentală baltică, care se estimează că ar avea 35 de km grosime, cu roci de aproximativ 2,7 miliarde de ani la capăt.

Proiectul a cerut studii extinse

Proiectul a necesitat studii geografice în o mulțime de arii, precum: structura adâncă a scutului baltic, discontinuitățile seismice și regimul termic al scoarței Pământului, compoziția scoarței, geofizica litosferică.

Pentru savanți, una dintre cele mai interesante descoperiri a fost faptul că schimbarea în vitezele seimice nu a fost găsită la granița ce marca tranziția ipotetică a lui Jeffrey de la granit la bazalt, ci era la fundul unui strat de rocă metamorfică ce se întindea de la 5 la 10 km dedesubtul suprafeței.

Roca era fracturată și saturată de apă, o apă ce, spre deosebire de cea de suprafață, provenea din minerale și era incapabilă de a ajunge la suprafață din cauza unui strat de rocă impermeabilă. O altă descoperire interesantă a fost masa de hidrogen, noroiul ce curgea din groapă fiind descris ca „clocotind” cu hidrogen.

Intrarea în Iad, cea mai adâncă groapă de pe Pământ, este astăzi sigilată
Intrarea în Iad, cea mai adâncă groapă de pe Pământ, este astăzi sigilată

Intrarea în Iad este astăzi sigilată, din lipsă de fonduri

Din păcate, cea mai adâncă groapă de pe Pământ sau Intrarea în Iad, cea care a deținut acest titlu vreme de 20 de ani, este astăzi închisă din cauza lipsei fondurilor. Proiectul a fost sistat în 2005 din lipsă de bani, toate echipamentele cde cercetare și foraj fiind casate. Locul a devenit, între timp, o atracție turistică.

Oamenii din zonă au denumit locul „intrarea în iad”, unii dintre ei jurându-se că, atunci când era deschis, puteau auzi cum sunt torturate sufletele în iad.