Până unde poți săpa în pământ. Atât de adânc poți ajunge

Sigur ai încercat măcar o dată să vezi până unde poți săpa în pământ. Mai ales atunci când mergeai la mare și începeai să sapi cu lopățica în nisipul umed, până te plictiseai. Și totuși, cât se adânc se poate ajunge dacă cineva ar săpa o gaură cu adevărat adâncă. Se poate ajunge în centrul Pământului, se poate ajunge la celălalt capăt al planetei? Iată ce răspuns dau specialiștii, care, ani la rând, s-au întrecut în cercetări.

Până unde poți săpa în pământ

Este o provocare pe care mulți oameni de știință, de pe întreg mapamondul, au acceptat-o și încearcă să o deslușească. Așadar, fiecare a încercat să să facă o gaură care să meargă adânc, și tot mai adânc, în pământ. Dar până unde poți săpa în pământ? Ei bine, iată și răspunsul: până la mantia Pământului.

Aceasta constituie 40% sau mai mult din planetă, ce are o rază de 4.000 de mile. Mantaua groasă de 1.800 de mile se ridică, în sus și în jos, chiar sub crusta Pământului și deasupra miezului Pământului. Această crustă reprezintă doar o porțiune minusculă a planetei, fiind în medie de trei până la 25 de mile. Mantaua este motorul principal ce conduce evoluția constantă a planetei și deține înregistrarea geologică a mare parte din istoria Pământului.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

„Dacă avem o cunoaștere mai bună despre ce este mantaua și cum se comportă mantaua, avem o mai bună cunoaștere a vulcanilor și a cutremurelor și o mai bună cunoaștere a modului în care funcționează planeta în ansamblu”, spune Benjamin Andrews, cercetător geolog și curator pentru Colecția Națională de Rock și Minere din cadrul Muzeului Național de Istorie Naturală din Smithsonian.

Oamenii de știință au avut numeroase tentative

Prima tentativă de a fisura mantaua a fost în anul 1958, realizată de oamenii de știință în cadrul proiectului Project Mohole. Aceștia au perforat prin fundul Oceanului Pacific de lângă Guadalupe, Mexic. Însă, în anul 1966, Congresul a oprit finanțarea, tentativa de a ajunge la manta fiind stopată. Însă, curiozitatea de a vedea până unde poți săpa în pământ nu a fost satisfăcută. Astfel, în anul 1970, geologii sovietici s-au înscris într-un concurs științific mondial asemănător unei curse spațiale, și au început să perforeze în Peninsula Kola.

Sonda Kola Superdeep măsura doar 9 centimetri în diametru, dar la 12.262 metri (40.230 picioare) se află gaura cea mai adâncă. A fost nevoie de aproximativ 20 de ani pentru a atinge acea adâncime de 7,5 mile, care reprezintă doar jumătate din distanță sau mai puțin până la manta. În timpul săpăturilor, au fost descoperite, la patru mile mai jos, fosilele de plancton microscopic.

Însă, gura Kola a fost abandonată în 1992, atunci când găurile de foraj au dat peste temperaturi mai mari decât cele așteptate. Deși au fost mapate 212 grade Fahrenheit, temperaturile regăsite au fost de 356 grade Fahrenheit. Această căldură imensă face ravagii asupra echipamentelor. Și, cu cât căldura este mai mare, cu atât este și mai lichid mediul, deloc prielnic pentru menținerea alezajului. Este asemenei încercării de a păstra o groapă în mijlocul unei oale cu supă fierbinte.

În anul 1990, oamenii de știință germani au dat start Programului german de perforare profundă continentală în Bavaria. Cercetătorii au traversat plăci seismice și au dat de temperaturi de până la 600 de grade F. Au reușit să coboare aproximativ șase mile, dar au rămas și ei fără fonduri. Au reușit să stângă noi informații despre activitatea seismică și compoziția crustei.

Japonezii, câștigătorii recordului pentru cea mai adâncă gaură în foraj

Exercițiul japonez de specialitate japonez Chikyu este câștigătorul recordului pentru cea mai adâncă gaură în foraj, în scopuri științifice. Cercetătorii au ajuns la aproximativ 10.000 de metri (aproape 2 mile) sub fundul mării, conform James F. Allan, directorul de program pentru Ocean Drilling Program de la National Science Foundation .

De asemenea, și industria petrolului și a gazelor revendică unele găuri adânci, pe uscat și în larg. Orizontul Deepwater al BP deține recordul în larg. Instalația de foraj, pierdută, din păcate în anul 2010, din cauza unei explozii, a reușit să ajungă la aproximativ 30.000 de metri sub mare, adică aproximativ 5 mile.

În prezent, echipa internațională care sponsorizează Chikyu încearcă să depășească toate recordurile anterioare. Programul integrat de foraj oceanic a fost deschis în 2003 și este finanțat, în mare parte, de Ministerul Educației, Culturii, Sportului, Științei și Tehnologiei din Japonia și de Fundația Națională a Științei din Statele Unite ale Americii. De asemenea, este sprijinit și de Consorțiul european de foraj pentru cercetare oceanică, China, Coreea, India, Australia, Noua Zeelandă și Brazilia.

Conform presupunerilor, acest exercițiu va dura mulți ani, dacă nu chiar zeci, și poate necesita până la 1 miliard de dolari. Chikyu este capabil să transporte până la 6 km de țevi de foraj la un moment dat. Însă, echipamentele de găurit au o durată limitată de viață, iar temperaturile împiedică bunul mers al lucrurilor. Temperaturile pot atinge 1.600 Fahrenheit în cazul în care scoarța se întâlnește cu mantaua și până la 4.000 de grade în partea inferioară a mantalei.

În cele din urmă, este o călătorie de descoperire. „O parte din motivul pentru care găuriți este pentru că doriți să aflați ce este acolo”, a spus el.