Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche. Ce fenomene uimitoare se petrec aici și ce simboluri sunt desenate pe pereți

Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche este un vechi lăcaș de cult aflat la cotul format de Munții Făgăraș și Perșani, sub dealul Pleșu, la 22 de km de Făgăraș. Mai este numită și „Templul Ursitelor” sau „Mănăstirea săpată în piatră”, deoarece este consacrată ca spațiu de reculegere, de împlinire a dorințelor bune de mister și legendă și chiar de manifestare a unor fenomene paranormale, susțin unii.

Mănăstirea rupestră de la Şinca Veche, locul în care se împlinesc dorințele

Sub un deal de la poalele Munților Făgăraș se strâng în fiecare duminică o mulțimi de oameni pentru a se ruga. Aici,  într-o grotă, nu foarte încăpătoare, s-ar întâmpla lucruri inexplicabile. Unii spun că ar exista niște fascicule de lumină care apar şi dispar, alţii spun că dorințele pe care le-au pus acolo s-au împlinit, unii vin pentru energia emanată, alții vin și se roagă pentru că acum este un lăcaș de cult ortodox, sfințit de Mitropolitul Ardealului.

De-a lungul timpului, grota a primit diverse denumiri. Creștinii îi spun Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche, lăcașul în care se împlinesc dorințele, alții o denumesc „Templul Ursitelor”. Înăuntru, este desenat în stâncă chipul lui Iisus, în timp ce, în mijlocul unei încăperi ca un altar, sunt sculptate Steaua lui David şi semnul Yin si Yang.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Istoricii susțin că mănăstirea a fost săpată în jurul anului 1700, în perioada în care începuse persecutarea creștinilor ortodocși din Transilvania. Pe atunci, Șinca Veche era o localitate de graniță, iar oamenii erau obligați să treacă la Biserica Română Unită cu Roma, din ordinul împărătesei Maria Terezia.

Oamenii au refuzat să îşi schimbe religia și au săpat grota cu rol de biserică

Cu greu, însă au reușit. Aceasta are un altar, o turlă în interior, prin intermediul căreoa pătrund timid raze de soare, şi două încăperi mici cu ferestre minuscule.

„Deasupra pronaosului e o scobitură rotundă, ca pentru semicalota Pantocratorului. Ea răzbește până la suprafața pământului. O deschizătură din această scobitură boltită era îndreptată spre naos, așa că ziua, aceste două despărțituri primeau lumina de sus, prin spărtura largă, care nu era înainte cu câțiva ani.

În pereți, ici-colo, pot fi văzute scobituri puțin adânci, care au de cele mai multe ori formă circulară. Foarte probabil că altădată vor fi servit drept cadre de icoane”, a spus ȘtefanMeteș, cercetător al vieții religioase din Transilvania, citat de site-ul oficial al mănăstirii.

Forma locului, dar şi restul de stânci jurul grotei, îi fac pe unii experți să spună că peștera este un fost templu dacic, vechi de peste 2000 de ani. Însă, nu există nimic în acest sens care să ateste teoria.

Cert este că Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche sau Templul al Ursitelor atrage anual mii de oameni curioși de ce se întâmplă aici. Toți declară că pleacă mai liniștiți pentru că simt o energie specială și cred că rugăciunile lor ajung mai repede la Dumnezeu.

Mai există și o parte a celor care nu sunt atât de credincioși și vin aici din convingerea că se întâmplă lucruri paranormale. Spun că există o zonă energetică deosebită, un portal, care comunică direct cu alte vestigii dacice din România, precum cetatea de la Sarmizegetusa. Sunt persoane care vin în fiecare an să își pună o dorință, stând doar în locul în care razele pătrund prin turla săpată în piatră.