Cea mai veche biserică de piatră din România. Ce comoară impresionantă ascunde

România este o țară plină de lăcașuri de cult frumoase, vechi, încărcate de istorie. Acestea au dăinuit în timp și au reprezentat la un moment dat un punct de cotitură în istoria neamului. Multe dintre aceste sunt astăzi protejate de lege și au intrat chiar în patrimoniul UNESCO. Iată care este cea mai veche biserică de piatră din România și unde se află.

Unde se află cea mai veche biserică de piatră din România

În județul Hunedoara, la doar 10 km de Hațeg, în apropierea șoselei ce leagă oraşul hunedorean de Caransebeș, se regăsește Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuș, cea mai veche biserică de piatră din România. Aceasta este un lăcaș de cult ortodox, construit în jurul secolelelor XII-XIII, pe niște ruine din secolul al IV-lea d. Hr. Prima atestare documentară a bisericii a fost făcută abia la 2 iunie 1360, atunci când a avut loc un „scaun de judecată” al românilor din Ţara Haţegului.

„Unii istorici spun că, în sec II, 105-106, romanii au construit pe locul pe care ne aflăm un templu păgân închinat zelui Marte, zeul războiului, transformat în sec III, 270-271, după ce romanii au plecat din ţară, în biserică creştină. Şi de atunci se fac slujbe în biserică”, spune Alexandrul Gherghel, preotul paroh de la Biserica „Sf. Nicolae”, potrivit Digi24.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Un lăcaș de cult straniu

Biserica are un aspect ciudat, fapt pentru care este și atât de apreciată. Altarul este amplasat la sud, lucru inedit, fiindcă toate bisericile îl au spre est. Întregul lăcaș este acoperit cu piatră, adusă de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, naosul pătrat, suprapus central pe un turn sprijinit de patru stâlpi masivi. De asemenea, de cum pășești în lăcaș, privirea se oprește asupra picturilor murale care datează din secolul XV. De asemenea, unele dintre icoane sunt ieşite din tiparele icoanelor clasice, una ilustrându-L pe Iisus Hristos îmbrăcat în straie populare specifice zonei Haţegului.

Picturile poartă urmele trecerii trupelor otomane pe aceste meleaguri. Turcii au şters feţele sfinţilor, în ideea că poate, astfel, vor reuşi să şteargă şi credinţa creştină din sufletele localnicilor. Însă nu au reușit, din contră, dovadă fiind chiar lăcașul de cult care încă stă în picioare. după sute de ani, lăcaşul încă stă în picioare.

Biserica poartă două hramuri

Astăzi, biserica de la Densuș poartă două hramuri, „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfântul Prooroc Ieremia” și slujbele continuă să se țină. Oameni din toată țara, dar și din străinătate, care au auzit despre minunile acestei biserici vin aici pentru a admira construcția și a fi mai aproape de Dumnezeu. După ce termină de vizitat așezarea, credincioșii au numai cuvinte de laudă despre aceasta: „cel mai ciudat sanctuar al omenirii”, „fără pereche între construcțiile românești”, „minunea din Țara Hațegului”, „bijuteria arhitectonică a lumii Templum Valachicum Antiquum”.

Nu multă lume știe că, înainte de căderea comunismului, imaginea lăcașului de cult se regăsea pe unul dintre cele mai răspândite timbre poștale, cel care valora 40 de bani.