Plante care își îndulcesc nectarul atunci când simt zumzetul albinelor. Ce arată studiul specialiștilor

Știm cu toții că informațiile auditive sunt rezervate organismelor vii cu urechi, așadar creaturile fără cohlee, adică plantele, nu recepționează bâzâitul unei albine sau fluieratul vântului. Dar un nou studiu sugerează că există unele plante care ascultă, și care își îndulcesc nectarul atunci când simt zumzetul albinelor.

Ce plante își îndulcesc nectarul atunci când simt zumzetul albinelor

Sunetul este peste tot și o mulțime de specii au exploatat într-un fel sau altul puterea acestuia în avantajul lor evolutiv. Lupii urlă, căprioarele fug de tunete, păsările cântă pentru a-și atrage perechea. Dar și plantele pot să reacționeze la sunete, se arată într-un studiu al teoreticianului evoluționist Lilach Hadany de la Universitatea Tel Aviv.

Deoarece sunetul se propagă sub formă de undă, nu este întotdeauna necesar să existe setul complex de oase și celule ciliate din urechile mamiferelor pentru a detecta prezența sunetului, ci doar de capacitatea de a percepe vibrațiile.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Pentru a testa această idee, echipa de cercetare a analizat relația dintre albine și flori. A expus primula de seară de plajă, Oenothera drummondii, la cinci tipuri de sunete: tăcere, bâzâitul unei albine de la o distanță de 10 centimetri și sunete joase, intermediare și înalte redate de un computer, relatează National Geographic.

Ce a arătat studiul

Ulterior, s-a măsurat cantitatea de nectar pe care florile au produs-o după expunere. Astfel, cele care au stat în tăcere, precum și cele expuse la undele de frecvență înaltă și de frecvență intermediară au produs cantitatea de bază de zahăr așteptată în nectarul lor.

Însă, cele expuse la bâzâitul albinelor și la sunetele de frecvență joasă și-au mărit conținutul de zahăr cu 12 până la 20% în trei minute de la expunerea la zumzet. Altfel spus, atunci când au simțit o albină apropiindu-se, și-au îndulcit nectarul.

Pentru a fi siguri că sunetul este cel care declanșează producerea de zahăr în flori, și nu altceva, florile au fost puse într-un vibrometru cu laser, care înregistrează mișcări foarte mici, și au reprodus sunetele. S-a descoperit că primulele în formă de bol au rezonat cu sunetele albinelor și cu sunetele de frecvență joasă, dar nu au vibrat cu celelalte frecvențe. Dacă petalele florilor erau îndepărtate, simțul era și el dezactivat.

„Am fost destul de surprinși când am aflat că într-adevăr funcționa. Dar după ce am repetat-o în alte situații, în anotimpuri diferite și cu plante cultivate atât în interior, cât și în exterior, ne simțim foarte încrezători în rezultat”, a spus Hadany

Studiul apare pe serviciul de preimprimare bioRxiv și nu a fost încă publicat în nicio publicație de specialitate. Entomologul Richard Karban de la Universitatea California din Davis, care studiază interacțiunile dintre plante și insectele dăunătoare, spune că studiul este legitim și se bazează pe alte cercetări recente care arată că plantele pot răspunde la vibrații.

„Trebuie să ținem cont de faptul că florile au evoluat împreună cu polenizatorii de foarte mult timp. Ele sunt entități vii și au și ele nevoie să supraviețuiască în lume. Este important pentru ei să fie capabili să-și simtă mediul înconjurător – mai ales dacă nu pot merge nicăieri.”, a mai spus teoreticianul evoluționist Lilach Hadany.