Povestea casei care apare pe bancnota de 10 lei. Unde se află de fapt

Pe banconta de 10 lei este prezentată o casă care există și în realitate. Casa țărănească atrage mii de turiști anual. Află unde o poți vizita și cui a aparținut celebra construcție.

Unde se poate vizita casa de pe bancnota de 10 lei

Bancnota de 10 lei prezintă o casă țărănească, astfel că oricine dorește să o vizioneze în realitate, o poate face la Muzeul Astra din Sibiu. Celebra construcție este veche de aproape două secole, iar aceasta deține o pivniță impresionantă din piatră de râu și foișor. Astfel, după ce vei fi admirat împrejurimile pădurii Dumbrava Sibiului, vei putea ajunge la cel mai mare muzeu în aer liber din România și anume Muzeul Civilizației Populare Tradiționale Astra.

În momentul în care vei ajunge la numărul 28, vei realiza că îți este foarte familiar locul, fiind vorba despre casa de pe bancnota de 10 lei. Porțile sunt unele înalte făcute din lemn de stejar, lucru care te duce imediat cu gândul la boierii de odinioară. EI bine află că acea casă a fost ridicată de o familie de boieri în urmă cu două secole.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

„Tinda caldă a casei din Vlădeşti este prima cameră din care se intră din cerdac. Este camera de locuit, camera de zi cu zi a familiei. Găsim aici cuptorul şi soba pentru prepararea pâinii şi a hranei. Vasele de lut, putineiul pentru prepararea hranei sunt tot aici. Culoarea roşiatică a vaselor de lut cu una sau cu două toarte reprezintă un fel de emblemă a zonei, unde se lucra ceramică, însă s-a stins acest obicei de vreo 20 de ani”, a explicat muzeograful Lucian Robu pentru Libertatea.

În interior se pot încă observa lucrurile lăsate în urmă cu ani, astfel că pot fi regăsite războiul de țesut precum și penița lăsată lângă călimara cu cerneală.

„Găsim obiecte care înfrumuseţează interiorul. O oglindă pe un cadru de lemn sculptat şi ceea ce este interesant, o pendulă. O pendulă era o raritate într-o casă ţărănească şi acest lucru ne duce cu gândul la statutul social al familiei, la un anumit statut social mai dezvoltat. Dar nu doar pendula şi oglinda de lângă, ci şi mobilierul casnic oarecum diferit de cel simplu ţărănesc şi bineînţeles lăzile de zestre pictate ne duc cu gândul că proprietarii casei aveau un anumit statut social”, povesteşte muzeograful.

Secretul din spatele construcției rezistente

Casa din Vlădești a rezistat eroic celor două sute de ani, iar asta pentru că pereții sun realizați din bârne masive de stejar, peste care a fost aplicată tencuiala. Grinzile casei sunt din lemn de gorun, ceea ce oferă o rezistență mare construcției.

„Meşterii dulgheri ştiau foarte bine care sunt etapele şi perioade în care se puteau duce să ia lemnul din pădure, cât să îl lase la uscat şi apoi să îl prelucreze şi chiar să ridice o casă”, mai spune Lucian Robu.

Totodată, se poate observa un mic de taliu pe grinda din fața foișorului, unde este gravat anul 1835. Casa ar fi aparținut unui preot și apoi unui notar, cel din urmă fiind și ultimul său proprietar.

„Casa este de mai bine de 12 – 13 ani în Muzeu. Practic, Muzeul, prin reconstrucţia casei aici, a reuşit să salveze, să ilustreze un tipar arhitectural, acela de de nord-vest al judeţului Vâlcea. Este o casă care se încadrează ca tipar arhiectural la sfârşitul secolului al 19-lea, după 1850”, a precizat muzeograful.

Potrivit muzeografului, în pivnița construită din piatră de râu oamenii depozitau atât vinul cât și cerelealele care erau obținute din schimbul cu fructe.

„Vlădeşti era o zonă viticolă şi pomicolă renumită. Avem butoaie de diverse litraje, putini mari sau zăcători, unde se păstra, la fermentat, producţia pomicolă pentru obţinerea alcoolului printr-o metodă arhaică tradiţională. Avem şi paturi din lemn pentru păstrare legumelor şi a fructelor peste iarnă. Se mai găsesc şi mici hambare, lăzi din lemn de fag sau brad, în care se păstrau cerealele”, mai explică muzeograful pentru Libertatea.