Mănăstirile de la noi din țară sunt marcate de istorie și au păstrat de-a lungul secolelor multe dovezi ale spiritualității românești. Există sute de lăcașuri de cult, de la cele făurite din lemn la cele fortificate, care poartă pecetea unei puternice culturi religioase. Fiecare dintre ele este unică, prin istoria și frumusețea sa. Astăzi vorbim despre singura mănăstire din România care are altarul spre sud.
Mănăstirile din România adună în fiecare an milioane de vizitatori, fiind unele dintre cele mai reprezentative obiective turistice de la noi din țară. Fiecare lăcaș de cult poartă specificul zonei din care provine, iar frumusețea aparte, istoria de sute de ani și spiritualitatea fac din aceste monumente adevărate nestemate ale neamului românesc.
Una din cele mai speciale și deosebite mănăstiri de la noi din țară se regăsește în județul Mehedinți. Aceasta a trecut cu bine de testul degradării şi mai ales, a scăpat din mâna turcilor. Dar, ce o face cu adevărat specială este faptul că este singura mănăstire din România care are altarul orientat spre sud.
Nu foarte multă lume știe, însă mănăstirea Strehaia este singura din țară care are această caracteristică. Este, de sute de ani, un obiectiv turistic reprezentativ pentru judeţul Mehedinţi. Lăcașul de cult a fost refăcut în timpul domniei lui Matei Basarab, în secolul al XVII-lea. Ansamblul monahal arată ca o adevărată cetate fortificată, alcătuită dintr-un turn de intrare, zidurile de apărare care adăpostesc prețioasa biserică, precum și ruinele vechii reședințe domnești.
La început, aceasta a fost reședința boierilor Craiovești, care făceau parte dintr-o importantă familie nobiliară din acea perioadă. Imediat ce a venit la putere în Țara Românească Matei Basarab, a preluat mănăstirea și a recondiționat-o după nevoile lui. Așa a ajuns să arate ca o adevărată cetate fortificată. A refăcut biserica paraclis, A mărit casa, după care a întărit curtea cu ziduri crenelate, turn de poartă, valuri și șanțuri de apărare.
Pictura interioară din naos, pe peretele dinspre pronaos, încă mai păstrează, în dreapta, imaginea ctitorului Matei Basarab și a soției sale Ileana, care ține în mâini macheta bisericii, precum și al fiului lor, Matei. Hramul mănăstirii biserici este „Sfânta Treime”.
După cum am subliniat și anterior, această mănăstire este foarte diferită de celelalte, având altarul spre sud și nu spre est. Potrivit shtiu.ro, în jurul acestui aspect inedit s-a creat și o legendă, povestită de către Nicolae Iorga.
„Mihai Viteazul, care s-a născut la Strehaia ar fi făcut o primă biserică, ridicând-o noaptea și, orientându-se greșit, a asamblat biserica cu altarul spre sud. Matei Basarab, a păstrat și el aceeași orientare.”
În anul 1863, mănăstirea Strehaia a fost desființată în urma aplicării „Legii de Secularizare a averilor mănăstirești”. A funcționat ca simplă biserică până în anul 1958, iar ultima renovare completă s-a făcut între 1962 și 1969. După Revoluție, mănăstirea Strehaia a fost reînfiinţată, în 2007 fiindu-i schimbat statutul. Din aşezare pentru călugări, a devenit una de maici.