Home » Când, unde, cum » Tainele nebănuite ale muntelui Athos. Ce comori extraordinare sunt ascunse aici

Tainele nebănuite ale muntelui Athos. Ce comori extraordinare sunt ascunse aici

Alexandru Cazacu / 04.05.2022, 13:13
Tainele nebănuite ale muntelui Athos. Ce comori extraordinare sunt ascunse aici

Muntele Athos din nordul Greciei este casa a peste 1.500 de călugări ortodocși. Monahii locuiesc în cele aproximativ 30 de mănăstiri și dependențe (schituri). De-a lungul veacurilor, călugării au adunat o mulțime de obiecte neprețuite, printre care 20.000 de icoane și aproximativ 15.000 de manuscrise, aceasta fiind una dintre cele mai remarcabile astfel de colecții din lume. Află în continuare ce comori neprețuite sunt ascunse pe Muntele Athos.

Schiturile de pe Muntele Athos îngrijite de călugări români

În caz că nu știați, două dintre schiturile de pe Muntele Athos sunt îngrijite de monahi români, iar cel mai mare și mai cunoscut dintre acestea este Schitul Prodormu din zona Vigla. Pustnicii români și-au dus traiul în peșterile din această zonă încă din secolul al XIV-lea.

Se spune că primul lăcaș de închinare a apărut după vedenia unui ucenic, cuviosul Marcu, la sfatul Sfântului Grigorie Sinaitul. Mai exact, el a văzut la răsărit de chilia sa îngeri și sfinți adunați în jurul unei împărătese ce ședea pe tron.

Împărăteasa era Sfânta Fecioară Maria

După cum interpreta vedenia Sfântul Grigorie Sinaitul, împărăteasa era Maica Domnului care le poruncea monahilor de la vremea respectivă să ridice o mănăstire demnă de slava lui Dumnezeu. Se spune că în acest fel a apărut prima Biserică de piatră, care este închinată Sfântului Ioan Botezătorul.

Ulterior, biserica a fost distrusă în războaiele dintre turci și greci, însă a fost refăcută pe la mijlocul secolului al XIX-lea, de ieromonahii Nectarie și Nifon, care au venit cu ajutoare de la mănăstirea Horaița (județul Neamț).

Cel de-al doilea schit îngrijit de monahi români este Schitul Lacu (sau Schitul Sf. Dimitrie). Acesta a fost întemeiat la începutul sec al XVIII-lea, de către mai mulți călugări români.  Biserica de aici a fost ridicată în 1760, însă a fost refăcută la începutul anilor 1900. În zilele noastre, schitul cuprinde și 13 chilii.

Tainele nebănuite ale muntelui Athos. Ce comori neprețuite sunt ascunse aici
Tainele nebănuite ale muntelui Athos. Ce comori neprețuite sunt ascunse aici

Ce comori extraordinare au adunat călugării români pe Muntele Athos

Muntele Athos și-a păstrat întotdeauna operele de artă, icoanele și alte obiecte neprețuite, iar multe dintre acestea sunt încă necatalogate. Nici măcar oamenii de știință nu au reușit să vadă multe dintre piese. Femeilor le este interzis accesul pe munte, iar bărbații au nevoie de permise speciale din partea comunității pentru a intra în teocrația de 140 de mile pătrate.

De-a lungul secolelor, călugării români au adunat multe comori neprețuite. Așa se face că în biblioteca de la Schitul Prodromu există nenumărate lucrări bisericești de o valoare inestimabilă, iar icoanele din acest lăcaș sunt unice în lume.

De exemplu, Prodromița, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, este printre puținele icoane ce nu au fost pictate de mână. Se spune că aceasta a fost dăruită credincioșilor prin voința lui Dumnezeu.

Icoana a fost pictată parțial (doar trupul și veșmintele) de zugravul Iordache Nicolau, la rugămințile călugărilor Nectarie și Nifon. Deși bătrânul pictor a încercat să picteze și chipurile Maicii Domnului și al Pruncului Sfânt, acestea nu prindeau contur. Însă, într-o noapte chipurile au apărut pe icoană ca prin miracol.

Icoanele protectoare de la schitul românesc Prodromu

Acest schit mai adăpostește și multe alte icoane făcătoare de minuni, printre care și icoana Maicii Domnului „Apărătoarea de foc”, despre care se spune că a păzit de mai mai multe ori schitul de foc. Tot aici se află și icoana Maicii Domnului „Înainte Vestitoarea”, icoana Maicii Domnului „Ctitoriţa”. Pe lângă toate aceste obiecte neprețuite, aici găsim și o icoană a Sfântului Ioan Botezătorul, îmbrăcată în argint de către domnitorul Moldovei, Grigorie Ghica.